Paradoxul: Bursa crește din frică? În plin haos politic și cu recesiunea la ușă, teama de inflație aruncă leii românilor în euro și în acțiuni

La fel cum teama de o depreciere a leului în raport cu euro a produs panică pe piața valutară în prima parte a săptămânii trecute, în special în rândul populației și firmelor, teama de inflație produce un efect relativ similar și pe bursă, respectiv o îngrămădire a investitorilor de a-și plasa economiile în active cu randament mai mare decât dobânzile bancare. Asta în contextul în care inflația la lei va crește în perioada următoare și leul își va pierde suplimentar din puterea de cumpărare.

Indicele bursier BET a bifat de altfel noi maxime istorice la închiderea săptămânii, după o creștere de +1,8% joi și de +1,2% vineri, cu o apreciere săptămânală de +5,1% care a dus referința pieței la mică distanță de pragul de 30.000 de puncte (vezi grafic mai jos).
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat pentru CursDeGuvernare.ro cum acționează psihologia comportamentală a investitorilor.

”S-a văzut în ultimele zile și o creștere pe bursele internaționale (care a influențat pozitiv bursa locală). Dar, în privința burselor, trebuie să ținem cont că sunt 3 active care sunt active de siguranță și care ne protejează la inflație: acțiunile, aurul și imobiliarele. Și, iarăși, trebuie să ne gândim și care ar fi anticipațiile inflaționiste, pentru că, în general, bursa crește în țările cu inflație ridicată. Cel mai bun exemplu e Turcia. Când sunt anticipații de inflație (ridicată), investitorii vor merge către active care protejează la inflație”, spune Adrian Codirlașu pentru CursDeGuvernare.ro.

Teama de inflație face populația să taie saltelele – Presiunea de depreciere s-a calmat, după ce joi a fost lipsă de euro la unele case de schimb valutar

Psihologia comportamentală funcționează în straturi, iar panica este una din cele mai puternice sentimente care mișcă piețele, în special când vine vorba de banii populației. De altfel, la nivelul cel mai de bază – al gospodăriilor – reacția e instinctivă: populația s-a îngrămădit să cumpere euro din același reflex cu care, în criza recentă a carburanților, s-a cumpărat (mult) mai mult carburant de teama că în zilele următoare va fi mai scump sau de teama de penurie. Ori asta, ori pentru a specula, mai ales având în vedere cât de rapide au devenit tranzacțiile valutare în ziua de astăzi, prin intermediului mobile banking.

În orice caz, agitație s-a înregistrat la mijlocul săptămânii la mai multe case de schimb valutar, unde inclusiv joi, când presiunea de depreciere pe curs s-a calmat (un euro a fost cotat joi de BNR la 5.2661 lei, sub maximul de miercuri de 5.2688, și la 5.2364 vineri – vezi grafic mai jos), a existat în mai multe cazuri o lipsă de euro, în special în primele ore ale dimineții, conform mai multor relatări, ca urmare a volumelor neobișnuite din ultimele zile.

De notat că, având în vedere deprecierea bruscă a leului din ultimele zile și gradul relativ ridicat de transmitere a cursului de schimb în inflație, BCR și-a revizuit în creștere prognoza pentru inflația medie din 2026 la 8%.

(Citește și: Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei)

Leul, pe contrasens cu restul monedelor din regiune în mare parte din săptămână

De notat totuși că BNR nu a activat încă pârghia dobânzilor de piață monetară, care au rămas stabile, ceea ce confirmă că banca centrală a lăsat cursul să se ajusteze gradual, cu probabile intervenții punctuale pentru a nu scăpa lucrurile din mână. Vineri, după calmarea panicii, leul s-a apreciat în raport cu euro cu +0,56% la fixingul oficial al BNR, cu o continuă apreciere în orele imediat următoare pe piața valutară interbancară/internațională (vezi grafic mai sus).

”Ne așteptăm ca BNR să mențină ratele de dobândă neschimbate în următoarele patru trimestre. Deși majorările de dobândă sunt foarte puțin probabile, BNR ar putea înăspri managementul lichidității pentru a contracara presiunile de depreciere asupra cursului de schimb”, arătau recent analiștii BCR Cercetare, cu referire la posibilele mecanisme ale BNR de temperare a deprecierii.

Totodată, analiștii Erste Group punctează într-un raport că deprecierea de 1% a leului în raport cu euro de miercuri, venită peste cea de 2% înregistrată anterior, a fost contrară trendului general de pe celelalte piețe din Europa Centrală și de Est (vezi grafic Erste mai jos, relevant la finalul zilei de joi), unde monedele au înregistrat o apreciere relativă în ultima săptămână, cea mai notabilă fiind evoluția cursului forintului maghiar raportat la euro.

Raportul Erste arată că evoluția pozitivă a celorlalte monede din regiunea noastră a fost determinată de factori globali, în special de știrea că SUA au transmis Iranului un memorandum de înțelegere de o pagină care ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz și ridica blocada americană asupra porturilor iraniene.

Plasarea economiilor în active cu randamente mai mari – Creșterea BET într-o criză politică nu e o contradicție și nici un semnal pozitiv pentru guvernanți

La un nivel mai sofisticat, investitorii activi la Bursa de Valori București, atât cei cu portofolii mici cât și cei cu economii mai mari, nu se duc la casa de schimb să își protejeze banii – ci se duc pe plasamente ce protejează de inflație prin active cu potențial de randamente mai mare.

”Și dacă vorbim de anticipații inflaționiste, ne întoarcem și la anticipațiile de deficit bugetar – pentru că deficitul bugetar se finanțează emițând obligațiuni. Obligațiunea înseamnă tipărire de bani. Asta contează și în anticipațiile inflaționiste, iar o creștere a deficitului bugetar înseamnă mai multă inflație. Bani tipăriți, emițând obligațiuni – nu tipăriți de către banca centrală. Automat asta înseamnă mai multă inflație. Deci sunt mai mulți factori pe bursă. E și ceea ce se întâmplă intern și ceea ce se întâmplă extern, unde inclusiv bursele europene cresc puternic, plus anticipațiile inflaționiste”, ne-a mai precizat Adrian Codirlașu.

Acesta a mai punctat că o bursă care bate maxime istorice chiar în mijlocul unei crize politice fără o rezolvare aparent rapidă nu e neapărat o contradicție.

Adrian Codirlașu: ”Recesiunea devine scenariul de bază” – Marele risc, pierderea banilor europeni și ulterior a ratingului suveran

În același timp, analiștii BCR mai punctează că nivelul ridicat de animozitate dintre cele patru partide care au format coaliția de guvernare nu indică, în acest moment, o rezolvare rapidă a crizei politice, în condițiile în care PNL și USR au adoptat rezoluții interne prin care exclud refacerea unei majorități guvernamentale cu PSD.

La rândul său, președintele CFA România, Adrian Codirlașu, consideră nu doar că riscul de recesiune e ridicat, dar că el devine chiar scenariul de bază.

”Cred că investitorii mari își vor face o părere cu privire la fondurile europene, pe care se așteaptă să fim capabili să le luăm. Și în funcție de asta se va da trendul pe termen lung al piețelor – ce cred investitorii despre capacitatea noastră de a atrage fondurile europene, pentru că ele ne susțin deficitul bugetar, care e nesustenabil. și investițiile în economie.
Mai ales că suntem într-o situație în care riscul de recesiune e ridicat – aș spune că mergem spre faptul că riscul de recesiune devine scenariul de bază. De asta, fondurile europene sunt esențiale, capacitatea de a atrage fondurile europene este esențială, pentru ca investitorii să-și facă o părere și pentru că agențiile de rating să-și facă o părere”, a mai afirmat Codirlașu.

Analiștii BCR mai arată că execuția bugetară după primul trimestru oferă o anumită marjă fiscală pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB la final de an, dar România mai are de adoptat unele reforme pentru a îndeplini jaloanele necesare absorbției fondurilor din PNRR, care sunt puse în pericol dacă instabilitatea politică persistă.

”Sprijinul politic necesar pentru implementarea consecventă a obiectivelor de consolidare fiscală pe termen mediu a fost menționat drept o preocupare de către agențiile de rating. România are perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții de rating și se află la limita categoriei investment grade”, precizează analiștii BCR.

Reacția agenției de rating S&P la căderea Guvernului Bolojan: ”Angajamentul României de a reduce deficitul va presupune măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”

Următoarea evaluare de rating este programată pentru 31 iulie, de către Fitch, iar criza politică și implicit criza guvernamentală crește riscul de retrogradare a ratingului suveran al României, care a revenit pe radare.

Agenția de rating S&P Global Ratings a precizat miercuri pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027 și angajamentul țării de a reduce deficitele bugetare în perspectiva anului 2030.

Avertismentele de retrogradare ale S&P Global Ratings pentru ratingurile de credit ale Ungariei și României reflectă riscul fiscal cu care se confruntă cele două țări europene emergente, notează Reuters.

De câțiva ani, riscurile fiscale reprezintă principalii factori de risc pentru ratingurile de credit suveran din Europa Centrală și de Est (CEE), a declarat Karen Vartapetov, analist principal pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI în cadrul S&P Global Ratings.

Angajamentul României e de a reduce deficitele bugetare – asta înseamnă măsuri noi de consolidare în următorii ani

„Perspectivele noastre negative pentru Ungaria și România, precum și recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri”, a punctat Vartapetov.

Referindu-se la România, Vartapetov a spus că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a reamintit el.

Parlamentarii PSD, AUR și cei aleși pe listele SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri) au demis marți, prin moțiune de cenzură, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan.

(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)

(Citește și: Ministrul Nazare, după discuțiile cu Fitch și Moody’s: „Îngrijorări privind retrogradarea ratingului, dar traiectoria fiscală pentru acest an rămâne neschimbată” – BNR acționează pentru a ține cursul sub control)

(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)

(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)

(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)

(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)

***