Nouă lună grea pentru finanțarea internă – Finanțele au atras de pe piața primară doar 4 mld. lei în aprilie – Furtună perfectă: criza politică și războiul din Iran

Ministerul Finanțelor a împrumutat, în luna aprilie, de pe piața primară internă administrată de BNR, doar 4 miliarde de lei, arată datele băncii centrale consultate de CursDeGuvernare.ro. Finanțele au avut în aprilie 3 emisiuni de titluri de stat ratate complet și multe licitații cu cerere foarte mică.

Practic, în cele două luni, Finanțele au împrumutat mai mult de la populație decât de la bănci și clienții lor, adică investitorii mari care cumpără titluri de stat românești din piața primară (inclusiv fonduri de pensii). De la populație, Trezoreria a împrumutat în martie și aprilie 8,42 miliarde de lei, iar din piața primară sub 6 miliarde de lei.

Criza politică a dat peste cap finanțarea internă

Amintim că criza politică, suprapusă peste războiul din Iran și criza energetică aferentă, a dat complet peste cap finanțarea internă a deficitului bugetar și necesarului de bani pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadență în acest an.

În luna martie, lună cu incertitudine și volatilitate majoră pe piețele financiare internaționale și locale, Ministerul Finanțelor a atras de pe piața locală doar 1,8 miliarde de lei (la o medie lunară normală de peste 10 mld. lei). În debut de aprilie, interesul investitorilor își reveniseră, Ministerul Finanțelor reușind să plaseze mai multe sute de milioane de lei în titluri de stat către investitori, la o cerere mult mai mare față de cea din luna martie (de ex. cerere de 1,97 mld. lei la două împrumuturi din 2 aprilie, când Finanțele au atras 721,3 milioane de lei).

Mai mult, marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost că împrumutul din primul trimestru de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare.

Împrumuturi la dobânzi cu 0,5 pp mai scumpe de la criza politică. Toate scadențele de peste 5 ani au revenit la 7% – În regiune dobânzile au scăzut

De la declanșarea crizei politice de către PSD, la jumătatea lunii aprilie, Finanțele au împrumutat doar 2,62 miliarde de lei, din nou cu mult sub programul regulat al Trezoreriei. În același timp, dobânzile au crescut puternic, cu aproximativ 50 de puncte de bază (0,5%) pe toată curba dobânzilor la datoria României.

Însă față de finalul lunii februarie, când a început războiul SUA împotriva Iranului și când dobânzile scăzuseră la un minim al ultimilor 2 ani, vorbim de aproximativ 100 de puncte de bază (1%) în plus la curba dobânzilor suverane.

O creștere de 1 pp a dobânzilor adaugă aproape 10 mld. lei la serviciul datoriei publice – România și acoperit sub 40% din necesarul de finanțare

De notat că, înainte de debutul crizei politice, dobânda pe 10 ani coborâseră la 6,69%, acesta fiind cel mai redus nivel de la începutul războiului americano-israelian din Orientul Mijlociu (vezi grafic mai sus), care a dat peste cap tendința de scădere din final de 2025 și debut de 2026.

Toată curba dobânzilor (de la cele pe termen scurt la cele pe termen lung) scăzuseră bine sub pragul de 7% în urmă cu două luni, înainte de războiul din Orientul Mijlociu – dobânzile României au atins înainte de război cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani, pe fondul execuției bugetare pozitive din final de 2025 și debut de 2026.

Scăderea de 1% a dobânzii pe 10 ani din final de 2025 și început de 2026 a avut loc cu costul creșterii taxelor, a inflației la un nivel de aproape 2 cifre și cu costul unei scăderi majore a consumului.

În ceea ce privește impactul creșterii dobânzilor asupra serviciului datoriei publice, în condițiile creșterii cu 1 punct procentual a dobânzilor și rămânerii lor pe palierul mai ridicat, Strategia de administrare a datoriei publice elaborată de Ministerul Finanțelor în final de 2025 arată că aceasta va conduce la creșterea plăților în contul serviciului datoriei cu circa 4,7 miliarde lei (0,8% din veniturile administrației publice centrale)pentru datoria în moneda națională, și cu circa 5,0 miliarde lei (circa 1,0% din veniturile administrației publice centrale) pentru datoria în valută.

Notă: Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani este referința pentru percepția investitorilor, în special cea a celor străini.

(Citește și: „Record negativ în martie pentru Finanțe, în contextul războiului din Iran: 8 licitații de titluri de stat ratate complet, doar 1,8 mld. împrumutate de pe piața primară locală”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit 33% din necesarul de finanțare al lui 2026: Majoritatea împrumuturilor, atrase înainte de războiul din Iran – Criza politică va complica execuția, după ce în martie am avut un record negativ”)

(Citește și: „Nou eșec pentru Ministerul Finanțelor la împrumuturile de pe piața internă – Criza politică ține investitorii la distanță și complică planul de finanțare / Analiștii Erste: PSD va forma o coaliție cu AUR dacă moțiunea trece”)

(Citește și: „Revine interesul investitorilor pentru obligațiunile românești, în debut de aprilie– Dobânzile României rămân la +7% pentru toate maturitățile de 4 ani și peste”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***