Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: BNR va prioritiza lupta cu inflația, în ciuda recesiunii, a lipsei de încredere, a condițiilor slabe din piața muncii

În ciuda recesiunii, a condițiilor nefavorabile din piața muncii, a salariilor real negative și a încrederii la pământ a consumatorilor, Banca Națională a României (BNR) va prioritiza lupta cu inflația, notează Ciprian Dascălu (foto), economist-șef BCR, într-o notă transmisă investitorilor, în care anticipează menținerea dobânzii-cheie la 6,50% la ședința de politică monetară de vineri.

„În pofida recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a creșterii reale profund negative a salariilor, BNR este probabil să prioritizeze păstrarea credibilității în lupta cu inflația și să mențină condițiile monetare relativ restrictive”, apreciază Dascălu.

În graficul de mai jos este suprapusă evoluția inflației (cu verde rata generală, cu portocaliu inflația de bază) cu cea a dobânzilor BNR (cu albastru dobânda cheie de politică monetară, iar cu mov dobânzile efective).

Economistul BCR spune că banca centrală se confruntă cu un compromis extrem de dificil între susținerea economiei și controlul prețurilor.

„Comunicarea BNR a evidențiat în timp preocupări legate de evitarea recesiunilor și asigurarea unor condiții de finanțare sustenabile pentru guvern. În contextul actual, compromis-ul creștere–inflație pare extrem de complex pentru BNR în lupta sa sisifică cu inflația.”, afirmă el.

În urma publicării datelor semnal privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026, care indică o contracție de 1,7% pe serie brută față de T1 2025, Dascălu vede deja o recesiune în 2026 drept scenariul de bază. BCR a revizuit prognoza de la +0,3% din PIB la -0,3% din PIB.

„În prezent, vedem recesiunea din 2026 ca scenariu de bază, care ar putea deveni mai profundă dacă rata de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Mecanismul de Redresare și Reziliență) va fi sub așteptări”, avertizează economistul.

Deprecierea cursului, un factor de risc

BNR va revizui probabil în sus prognoza de inflație în noul Raport asupra inflației care urmează să fie aprobat vineri, apreciază Dascălu.

„Am revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,9% de la 5,5%, pe fondul modificărilor curbei forward a petrolului Brent, surprizei negative din inflația lunii aprilie cauzată de creșterea chiriilor, deprecierii recente a leului și efectului acesteia asupra prețurilor de consum”, spune economistul.

Totuși, el estimează o temperare în lunile următoare, pe fondul efectelor de bază statistice”. Totuși, avertizează că volatilitatea ridicată a prețurilor la combustibili „reprezintă mai degrabă un risc de creștere pentru traiectoria estimată a inflației”.

Un alt risc major identificat de acesta este cursul de schimb.

„Deprecierea recentă a leului a relaxat într-o anumită măsură caracterul restrictiv al politicii monetare”, arată Dascălu, adăugând că „o depreciere suplimentară a RON reprezintă un risc ascendent pentru perspectiva inflației”, chiar dacă, „pentru moment, EUR/RON pare să se fi stabilizat într-un nou interval de tranzacționare”.

O gestionare mai strictă a lichidității ar putea fi o opțiune

În ceea ce privește decizia de politică monetară, economistul consideră că o majorare a dobânzii este improbabilă.

Totuși, BNR ar putea apela la o înăsprire indirectă: „O gestionare mai strictă a lichidității prin sterilizarea surplusului la nivelul ratei-cheie prin licitații de atragere de depozite ar putea fi o opțiune, deși nu credem că este pe masă în acest moment.”

Potrivit lui Dascălu, o astfel de măsură ar fi motivată mai degrabă de curs decât de inflație. „O asemenea decizie ar fi mai probabil declanșată de preocupări legate de slăbirea monedei decât de un nou episod de presiuni inflaționiste”, explică el.

Analiza atrage atenția și asupra contextului politic și fiscal. „Pe lângă volatilitatea globală, instabilitatea politică internă a adăugat un nou strat de incertitudine”, spune economistul. Cu toate acestea, „execuția bugetară solidă din primul trimestru, ipotezele realiste pentru bugetul din 2026 și veniturile mai mari generate de inflația ridicată oferă un anumit spațiu pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB”.

În consecință, ratingurile suverane ale României ar putea rămâne stabile anul viitor. Dar pentru perioada următoare provocările rămân majore.

„Traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană include o înăsprire fiscală suplimentară începând cu 2027 pentru a obține excedent primar și a inversa trendul ascendent al datoriei publice. Este nevoie de un angajament politic puternic pentru implementarea acestui plan, iar acesta s-ar putea să fi slăbit după căderea guvernului”, avertizează Dascălu.

(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

***