Legea salarizării în sectorul public, parametrii pe care e construită – Sub presiunea termenului PNRR, Guvernul vrea acordul tuturor partidelor
Proiectul legii salarizării urmează a fi promovat după obținerea unui acord politic din partea tuturor formațiunilor, și va intra în vigoare cel mai târziu pe 31 august, termenul limită al PNRR, a anunțat joi Guvernul.
Consultările au fost demarate, cu privire la principiile și obiectivele reformei, sub medierea Presedinției, mai menționează Executivul.
Impactul bugetar, adică totalul cheltuielilor bugetare cu personalul este de 7,3% din PIB (față de 8,1% în prezent), fiind în concordanță cu obiectivul reducerii masei salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 pp, între 2024 și 2031.
Parametrii în care a fost construită legea:
- Nivelurile salariilor de bază din sectorul public în vigoare în august 2025 vor rămâne neschimbate și reprezintă punctul de plecare pentru conceperea reformei.
- În 2027, creșterea nominală a masei salariale totale nu va depăși creșterea nominală a PIB-ului pentru 2027.
- Reforma va sprijini ținta de deficit public pentru 2027, de 5,3% din PIB.
Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor se va baza pe:
- o structură de clasificare unică pentru toate familiile profesionale și o clasificare revizuită a locurilor de muncă din sectorul public, concepută pe baza unei metodologii analitice de evaluare a locurilor de muncă;
- o grilă unică de salarizare pentru sectorul public, care să corespundă tuturor locurilor de muncă din sectorul public reglementate de actuala Lege a salarizării (Legea-cadru nr. 153/2017);
- revizuirea sistemului de remunerație variabilă, care acoperă toate drepturile salariale în afara salariului de bază
- plafonarea valorii primelor la 20% din salariul de bază, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
Premierul Bolojan: Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, 8,1% din PIB
România are printre cele mai mici venituri fiscale din ţările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale, întrucât nu s-a ținut cont de productivitate, a declarat joi premierul Ilie Bolojan, după ședința de guvern.
Principalele declarații ale premierului referitoare la salarizarea bugetarilor și la viitoarea lege
- ”Aşa cum ştiţi, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare la legea salarizării, în aşa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. Astăzi, având diferite intervenţii de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanţelor care au schimbat sistemele de salarizare, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector şi, de asemenea, un nivel de salarizare care să ţină cont de posibilităţile reale ale economiei noastre şi de contextul în care ne găsim, astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înţelegem bine, care sunt disproporţionat de mari faţă de posibilităţile acestei ţări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem”.
- ”Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, aşa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanţe, la sfârşitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale. Avem de asemenea politici salariale, care sunt decuplate de dinamica productivităţii muncii şi ce constatăm, că decalajul de salarizare dintre sectorul public şi cel privat se adânceşte, se vede foarte clar această tendinţă. De asemenea, avem creşteri salariale în sectorul public, care n-au ţinut cont de productivitate şi aici se văd tendinţele pe care le avem”.
- ”România are printre cele mai mici venituri fiscale din ţările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscal”.
- ”Deci venituri mai mici decât celelalte ţări europene, cheltuieli de personal din venituri în pondere destul de mare, în aşa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Aceasta este situaţia. Acestea sunt datele de la care plecăm, care sunt date legate de salarizare, de comparaţii cu veniturile bugetare”.
- ”Constrângerile pe care le avem ţin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puţin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi deci nu vom putea avea o pondere mai mare acestei anvelope, în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, pentru că, altfel, am intrat într-o fundătură. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanţe şi deci creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale, sau o creştere, o corecţie de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau dacă se doreşte într-adevăr o amplitudine mai mare, corecţii mai mari, creşteri mai mari, reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal, acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să-ţi permită să-i plăteşti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public”.
- ”Guvernul, prin miniştri, va participa la toate discuţiile care vor fi purtate şi se cuvine să mulţumesc pentru că în aceste zile, preşedintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, la care am participat guvernul, domnul ministru Pîslaru şi în zilele următoare sper că oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care ţin de absorbţia fondurilor europene, care ţin de reforme care sunt făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetăţenilor, nici măcar a celor din sectorul public şi care ţin cont de situaţia financiară a ţării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care se respecte acest Jalon”.
(Citește și: Criza politică întârzie legea salarizării, jalon PNRR. Ministrul Pîslaru: Consultările pe proiect nu pot începe fără un acord politic pe principiile reglementării)
****
Faci un comentariu sau dai un răspuns?