Săgeți incendiare uriașe folosite pe o navă de război din secolul al XVI-lea, testate în prezent / VIDEO

Nava
Mary Rose a fost o relicvă remarcabilă a istoriei maritime. Una
dintre cele mai mari nave din epoca Tudorilor din Anglia, această
navă cu patru catarge naviga cu un echipaj de aproximativ 450 de
marinari în timpul războaielor din secolul al XVI-lea, fiind
înarmată cu până la 91 de tunuri.

Însă
acestea nu erau singurele arme aflate la dispoziția navei Mary Rose.
Datorită surselor istorice și unei analize ample realizate după
recuperarea epavei în 1982, s-a descoperit că nava era dotată și
cu unele arme cu adevărat înfricoșătoare, relatează Popular
Science.

Printre cele mai impresionante (și misterioase) arme se aflau
niște săgeți incendiare uriașe. Totuși, există foarte puține
informații istorice despre ele. Deși seamănă cu săgețile
incendiare, aceste variante mult mai mari erau pur și simplu prea
voluminoase pentru a fi lansate cu arcul.

Istoricii nici măcar nu sunt siguri cum erau folosite sau
fabricate, așa că specialistul în arme medievale Tod Todeschini a
decis să investigheze personal. Rezultatul este o serie video în
două părți care documentează cercetările sale despre aceste
săgeți incendiare, precum și construirea propriului set
funcțional.

Bazându-se pe rămășițele celor trei exemple originale care se
păstrează, arma realizată de Todeschini combină un amestec
incendiar învelit în material inflamabil și apoi acoperit cu
smoală. Fitile din lemn introduse în înveliș oferă o aprindere
întârziată, permițând utilizatorului suficient timp pentru a
ținti și a arunca sulița de lemn spre inamic.

Dar cum erau folosite în luptă?

Deși nu există un răspuns definitiv, experimentele lui
Todeschini, realizate împreună cu Alex Hildred, director de
cercetare la Muzeul Mary Rose, au dus la câteva ipoteze plauzibile.
El și-a dat rapid seama că instinctul său inițial – de a o arunca
cu o singură mână, ca pe o săgeată de darts supradimensionată,
era practic imposibil de realiat și extrem de periculos.

Odată aprinsă, sulița trebuia ținută cât mai departe de corp
din cauza smoalei topite și a flăcărilor. Având acest lucru în
vedere, a descoperit că putea lansa eficient arma prinzând-o de
mijlocul cozii și susținând capătul cu cealaltă mână.
Aruncările ulterioare au propulsat cu ușurință sulița în
flăcări la peste 18 metri distanță. Poate că nu pare mult
comparativ cu raza unui arc și a unei săgeți, dar era mai mult
decât suficient pentru cineva aflat pe Mary Rose ca să lovească o
navă inamică apropiată în timpul luptei pe mare.

Este de asemenea posibil ca marinarii să fi lansat aceste
proiectile din tunuri specializate. O încărcătură standard de
praf de pușcă ar fi distrus săgeata uriașă înainte să-și
atingă ținta, însă o încărcătură redusă, cu forță mai
mică, reprezintă o alternativă fezabilă. Todeschini a testat și
această variantă, lansând un model la scară al săgeții dintr-un
tub cu ajutorul gazului comprimat.

Apoi a venit momentul să vadă ce fel de distrugeri provocau
aceste arme asupra marinarilor nefericiți. Pe scurt, nu ai fi vrut
să te întâlnești cu așa ceva. Pe lângă flăcările aproape
imposibil de stins alimentate de smoala topită, încărcătura
conținea probabil ingrediente toxice precum camfor și arsenic.
Norii de fum rezultați nu doar că i-ar fi orbit pe cei aflați în
apropiere, dar i-ar fi și sufocat.

Pentru a demonstra eficiența lor, Todeschini a arătat ce se
întâmplă atunci când una dintre aceste săgeți ajunge într-un
spațiu închis, precum încăperile de sub puntea unei nave. După
ce a tras una într-un container metalic, au fost necesare doar
câteva secunde pentru ca întreaga zonă să fie acoperită de fum
toxic.

Deși aceste arme nu erau utile în orice situație, este ușor de
înțeles cum câteva lansări bine țintite puteau schimba cursul
unei bătălii navale. Totuși, ele nu garantau victoria, până la
urmă, Mary Rose s-a scufundat în luptă în anul 1545.

_{Foto
sus: Nava Mary Rose, într-un desen de la jumătatea secolului al
XVI-lea (© Wikimedia
Commons)}

Mai multe pentru tine…