Summitul Trump–Xi, la bilanț: acorduri comerciale, dar fără o detentă strategică. Xi s-a oferit să medieze pe Iran și a trasat liniile roșii ale Beijingului. Analiști: „Diferențele structurale nu s-au schimbat”

Președintele chinez Xi Jingping i-a organizat o vizită de stat de mare profil președintelui american Donald Trump, la Beijing, dar analiștii punctează că după cele două zile de discuții rămân încă foarte multe diferențe în ceea ce privește prioritățile.

Delegația americană condusă de Donald Trump a plecat vineri înapoi spre Statele Unite, după cele două zile de discuții cu Xi Jingping și oficialii chinezi. Analiștii punctează, la cald, că administrația Trump a pus un accent mult mai mare pe comerț, investiții și legăturile comerciale, în timp ce China a încercat să traseze o serie de linii roșii, pe care le consideră de netrecut în relația bilaterală.

Principalele linii de acord și dezacord și de ce, la nivel structural, nu se schimbă coordonatele relației bilaterale, dincolo de fastul vizitei de stat

„Ce este notabil este că nu există niciun angajament chinez de a face ceva concret în privința Iranului”, a afirmat Patricia Kim, cercetător în politică externă la Brookings Institution, pentru Reuters. Aceasta notează totuși că atât SUA, cât și China sunt de acord că Iranul nu ar trebui să obțină niciodată arme nucleare și că Strâmtoarea Ormuz ar trebui deschisă.

În timp ce optimiștii sperau că summitul va conduce la o nouă relație SUA-China, unii analiști argumentează că, deoarece diferențele structurale fundamentale nu s-au schimbat, cea mai importantă dezvoltare la care se poate spera, realist, este o reducere a tensiunii din relația bilaterală, pe termen scurt. Asta în contextul în care războiul SUA cu Iranul urmărește să decapiteze vârful de lance din Orientul Mijlociu al axei revizioniste.

În același timp, Rush Doshi, senior fellow pentru China la Georgetown University din SUA și directorul așa-numitei Initiative on China Strategie, arată într-o analiză că cea mai concluzie după summitul SUA-China este că Beijingul a lansat un nou cadru pentru relația bilaterală.

Doshi punctează o nouă formulare chineză pentru relația bilaterală, conform declarațiilor lui Xi Jingping, care a afirmat: „Am convenit cu președintele Trump asupra unei noi viziuni de construire a unei relații constructive SUA-China, de stabilitate strategică. Aceasta va oferi orientare strategică relațiilor SUA-China pentru următorii trei ani și mai departe”.

Acesta comentează că Beijingul pare să dorească să stabilească un „armistițiu” favorabil lor și să o facă dincolo de mandatul lui Trump, cu această detentă post-război comercial ca referință.

„Cel mai probabil, orice acțiune americană de a combate excesul de capacitate al Chinei sau să descurajeze (capacitatea Chinei de a proiecta) putere ar fi prezentată de Beijing drept o încălcare a acestui nou cadru. Beijingul recunoaște relația ca fiind competitivă – așa cum a făcut și cu noi în 2023 – dar vorbește despre menținerea ei în limite acceptabile”, arată analistul american.

China promite (iar) să se deschidă economic. Detalii privind acordurile comerciale

La nivelul relației comerciale și de business, Xi a promis liderilor companiilor americane, la banchetul de stat de joi seară, că China se va deschide mai mult economic, un angajament vechi dar neonorat al liderilor de la Beijing la o solicitare și mai veche a Occidentului și a tuturor președinților americani ce l-au precedat pe Trump.

În urma summitului Trump-Xi, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Green, a afirmat într-un interviu pentru Bloomberg că administrația Trump se așteaptă la „un acord pentru achiziții de produse agricole de ordinul zecilor de miliarde de dolari în următorii trei ani, an de an, ca rezultat al acestei vizite – și asta e în general, la nivel agregat, nu doar soia, ci tot restul”. Achiziții de petrol american sunt de asemenea așteptate în următoarele luni.

Greer, care a făcut parte și din delegația lui Trump la Beijing din 2017, a minimizat avertismentul lui Xi privind Taiwanul: „Nu mă aștept ca problema Taiwanului să aibă repercursiuni în privința Comitetului de Comerț”.

De asemenea, acesta a afirmat că cipurile pentru inteligență artificială nu au fost un subiect major la întâlnirea bilaterală: „Nu am vorbit despre controalele la exportul de cipuri la întâlnire.” Greer a mai spus că aprobarea achizițiilor de cipuri Nvidia H200 va fi determinată de China – acesta este al doilea cel mai performant cip de inteligență artificială al Nvidia, care deși nu mai e supus controalelor de export nu a primit comenzi de la companiile chineze.

Despre exporturile de pământuri rare, input-uri vitale pentru producția de bunuri tehnologice avansate pe care China le controlează în proporție de 90% la nivel global, Greer a spus că ar acorda Beijingului o „notă de trecere” – asta în contextul în care China a impus controale dure la export anul trecut, ca parte din războiul comercial cu SUA, măsuri retrase ulterior.

Controalele la exportul pământurilor rare a lipsit în mod surprinzător din ambele comunicate, semn că armistițiul comercial convenit pe acest subiect anul trecut a fost reînnoit.

Iranul, marele nebun al Beijingului pe masa globală

În privința Iranului, analiștii notează că comunicatul Casei Albe de joi îl citează direct pe președintele Chinei. În general, Casa albă evită să spună că „Xi Jinping a spus X” într-un comunicat, lucru care ar reveni în mod normal celeilalte părți.

Dar comunicatul Casei Albe face acest lucru pe tema Iranului: „Președintele Xi a transmis clar opoziția Chinei față de militarizarea Strâmtorii și față de orice efort de a percepe o taxă de tranzit și și-a exprimat interesul de a achiziționa mai mult petrol american pentru a reduce dependența Chinei de Strâmtoare în viitor. Ambele țări au convenit că Iranul nu poate avea niciodată arme nucleare”.

De notat că Trump a luat la țintă Iranul și liderii săi, vineri, chiar în prezența lui Xi.

„Am discutat despre Iran. Avem viziuni foarte similare privind Iranul. Vrem ca asta (războiul și blocajul din Strâmtoare) să se termine. Nu vrem ca ei să aibă arme nucleare. Vrem ca strâmtoarea să fie deschisă. (…) Ei au închis-o, și noi am închis-o peste ei. Dar vrem ca strâmtoarea să fie deschisă. Și vrem ca ei să termine cu asta. Sunt un pic nebuni și nu pot avea arme nucleare. Dar am discutat și multe alte lucruri și cred că suntem foarte mult de acord. Vom mai avea discuții acum cu grupul”, a spus Trump, înainte de întâlnirea bilaterală de vineri, care a avut loc în interiorul complexului liderilor chinezi, Zhongnanhai, din Beijing.

De asemenea, într-un interviu de la Beijing pentru Fox News, Trump a spus că Xi ar dori să vadă un acord care să pună capăt războiului din Iran și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

Trump a mai declarat că Xi s-a oferit să joace un rol în rezolvarea conflictului.

„Președintele Xi ar dori să se ajungă la un acord. Ar dori să se ajungă la un acord. Și s-a oferit, a spus: «Dacă pot fi de vreun ajutor, aș dori să fiu implicat»”, a spus Trump pentru Fox News.

Impredictibilitatea lui Trump dă roade – Chinezii îndeamnă la „utilizarea mai bună a canalelor de comunicare”. Se vor înființa „Comitete de comerț și investiții”

O concluzie a summitului vine din partea chinezilor, care au îndemnat la „utilizarea mai bună a canalelor de comunicare în domeniile politic, diplomatic și militar-militar”, element despre care nu se face nicio mențiune în comunicatul SUA. Analiștii punctează că, istoric, acest lucru este ceva pe care SUA, nu China, îl păstrează în prim-plan.

De asemenea, un comitet bilateral de investiții – după modelul comitetului pentru comerț – ar urma să fie construit în următoarea perioadă, comitet care ar urma să fie responsabil de investiții chineze în SUA, în „sectoare nesensibile”. Ideea aici este ca aceste investiții să nu trebuiască să treacă prin evaluarea Comitetului pentru Investiții Străine în Statele Unite (CFIUS). Comunicatul Casei Albe din prima zi a discuțiilor menționează, de altfel, creșterea investițiilor chineze în industria americană.

Anunțurile oficiale despre un acord bilateral pe investiții e așteptat să fie făcut la o dată ulterioară, posibil la cea de-a 33-a reuniune a liderilor economici APEC, care va avea loc la Shenzhen la începutul lunii noiembrie.

În același timp, la banchetul în onoarea lui Trump, președintele americna l-a invitat pe Xi să viziteze SUA în septembrie. Vizita, dacă se va materializa, s-ar putea alinia cu Adunarea Generală ONU, la care Xi nu a mai luat cuvântul de ceva timp.

Analiză: Interesul Beijingului pentru un acord de investiții cu SUA – chinezii au propus un fond suveran de investiții de 1.000 de mld. $

În același timp, Jeremiah May, asistent de cercetare la Centrul pentru Analiza Chinei de la Asia Society Policy Institute, punctează într-o analiză că interesul Beijingului pentru un acord de investiții sino-americane nu ar trebui înțeles doar ca o concesie față de Washington sau ca o tentativă de reducere a tarifelor.

„Pentru China, un cadru de investiții la scară largă cu Statele Unite ar putea servi unui scop macroeconomic mai profund: absorbția excesului de capital pe care propria economie a Chinei nu îl poate utiliza productiv. China economisește mult mai mult decât consumă, iar pe măsură ce canalele interne de infrastructură, imobiliare și politică industrială devin saturate, presiunea de a trimite capital în străinătate devine structurală. Un cadru bilateral pentru investiții administrate de guverne ar oferi Beijingului o destinație mai sigură și de calitate superioară comparativ cu piețele emergente care absorb în prezent capitalul chinez”, arată May.

Potrivit acestuia, ca parte a negocierilor dintre Statele Unite și China, Beijingul a propus un fond de tip suveran pentru investiții în industriile americane și în producția de tehnologie verde – cu cifre de până la 1.000 de miliarde de dolari în discuție.

„Deși acordul este încă în negociere, există semne clare de interes din ambele părți: negocierile de la mijlocul lunii martie de la Paris, conduse de secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și vicepremierul chinez He Lifeng, au inclus discuții despre acorduri de achiziții și un posibil fond de investiții – inclusiv înființarea unui «Comitet de Comerț» și a unui «Comitet de Investiții» pentru gestionarea relațiilor bilaterale pe aceste fronturi”, mai arată Jeremiah May.

(Citește și: Summitul Trump–Xi: China și SUA își uniformizează pozițiile privind Ormuz și arsenalul nuclear iranian – Xi, avertisment dur cu privire la Taiwan – Trump compensează pe business și relația comercială)

(Citește și: Analiză înaintea summitului Trump–Xi: Cei trei „cai troieni” ai Beijingului – De ce ar trebui Trump să-i respingă pe toți)

***