Centrul de greutate al creșterii economiei europene s-a mutat în sud-est: Cipru, Bulgaria și Spania campioane în T1/2026

Zona euro a încetinit brusc, crescând cu doar 0,8% față de anul precedent în primul trimestru din 2026, comparativ cu T4/2025. Cu toate acestea, trei economii europene cresc de câteva ori mai repede decât blocul în ansamblul său.

Conform clei de-a doua estimări publicate de Eurostat, biroul de statistică al UE, PIB-ul din zona euro a crescut doar cu 0,1% în T1/2026 față de T1/2025 și cu 0,8% în termeni anuali.

Uniunea Europeană a avut în T1/2025 o performanță marginal mai bună, cu o creștere trimestrială de 0,2% și 1% în termeni anuali. Însă ambele valori sunt mult inferioare creșterii din SUA, unde PIB-ul a crescut cu 2,7% în T1/2026 față de T1/2025.

În ciuda încetinirii la nivelul întregului bloc comunitar, însă, un mic grup de economii au avut performanțe mult peste medie. Trei țări care și-au publicat datele pentru primul trimestru se evidențiază cu creșteri foarte bune: Cipru, Bulgaria și Spania.

Fiecare dintre aceste țări a înregistrat un ritm de peste trei ori mai rapid decât cel al zonei euro. În aceleași timp, fiecare dintre ele se confruntă, de asemenea, cu câte un set de riscuri foarte diferit pentru fiecare în parte.

Creșterea PIB în T1/2026 față de T1/2025

Cipru se află în fruntea clasamentului cu 3%

Economia Ciprului a crescut în T1/2025 cu 3% comparativ cu același trimestru din anul anterior, aproape de patru ori mai mult comparativ cu media zonei euro.

Deși are cea mai mare expansiune economică din UE în T1/2026, aceasta este inferioară celei din T4/2025 de 4,3%, cel mai rapid ritm din ultimii trei ani.

Comisia Europeană atribuie creșterea din 2025 consumului privat robust, investițiilor finanțate din fondurile europene PNRR și a unui număr record de turiști. Pentru acest an, Comisia estimează un avans al PIB de 2,6% și de 2,4% în 2027, cu mult peste media așteptată pentru zona euro.

Însă în acest an au crescut riscurile externe. Economistul de la Eurobank, Michail Vassileiadis, a scris într-o notă recentă adresată clienților, că criza energetică cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu creează presiuni inflaționiste, afectează dinamica pieței muncii și politica fiscală, scrie Euronews.

Deja scumpirea energiei a făcut ca inflația în Cipru să crească de la 0,9% în februarie, la 1,5% în martie și 3% în aprilie, media lunară din acest an fiind de 1,7%. Vassileiadis a avertizat că transferul preturilor de producție către gospodării și companii se va traduce prin reducerea veniturilor reale disponibile și în cazul firmelor reducerea profiturilor. Turismul, care reprezintă aproximativ 14% din PIB-ul cipriot, este sectorul cel mai expus riscurilor externe.

FocusEconomics a scris că sosirile turiștilor străini au scăzut cu 30% în martie în urma atacurilor cu drone ale Iranului asupra bazelor aeriene britanice de pe insulă, producând prima contracție trimestrială a turismului după T1/2021. Deja șomajul din industria ospitalității a crescut cu 2,6% în primele patru luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, deși creșterea șomajului general a fost de doar de 0,1%.

Partea bună o constituie finanțele publice. Excedentul bugetului general a înregistrat un excedent de 573,3 milioane de euro în T1/2026, echivalentul a 1,5% din PIB, comparabil cu excedentul de 600 milioane euro din T1/2025.

Acest spațiu fiscal, oferă Nicosiei posibilitatea de a menține o politică care să susțină economia fără a compromite sustenabilitatea generală.

Economia Bulgariei înregistrează o creștere de 2,9% după aderarea la zona euro

Avansul anual al PIB al Bulariei a fost de 2,9% în T1/2026, la fel ca în ultimul trimestru din 2025. De menționat că de la 1 ianuarie, Bulgaria a devenit al 21 membru al zonei euro. Expansiunea din T1/2026 a fost identică cu cea din T4/2025.

Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2025 prevăd o creștere a PIB-ului real de 2,7% în 2026 și de 2,1% în 2027, determinată de absorbția fondurilor europene și investițiile în apărare și de consumul privat robust.

Însă Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, a declarat la Sofia că economia este supraîncălzită, cu o creștere a salariilor depășind câștigurile de productivitate, creditarea în plină expansiune și prețurile locuințelor în creștere rapidă. Adoptarea monedei euro, în opinia FMI, ar putea ridica venitul pe cap de locuitor al Bulgariei la media UE în decurs de un deceniu doar dacă aceasta este însoțită de reforme fiscale și structurale.

Contextul politic s-a schimbat însă. Bulgaria Progresistă (PB), partidul asociat cu fostul președinte Rumen Radev, a obținut o majoritate parlamentară absolută pentru prima dată în aproape trei decenii, câștigând 131 din 240 de locuri.

Noul guvern moștenește însă atât derapajul fiscal, cât și problema inflației care devine rapid una dintre cele mai gravă din UE: inflația totală a accelerat la 6,2% față de anul precedent în aprilie, de la 2,8% în martie, prețurile la energie crescând cu 16,1%, iar inflația serviciilor ajungând la 8,3%.

Spania, cea mai performantă dintre marile economii europene

Dintre cele mai mari patru economii din zona euro, Spania este din nou cea care are cel mai mare avans al economiei în T1/2026. Potrivit Eurostat, PIB-ul în primul trimestru a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent și cu 2,7% față de anul trecut, accelerând ușor de la 2,6% în trimestrul al patrulea al anului 2025.

Contrastul cu restul marilor economii din zona euro este izbitor. Germania a crescut cu doar 0,3% față de anul precedent în aceeași perioadă, Franța cu 1,1%, iar Italia cu 0,7%. Spania singură se compară cu Statele Unite în ceea ce privește avansul anual al PIB.

Structura creșterii economice explică performațele Spaniei. Cererea internă a contribuit cu 3,4 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB, consumul gospodăriilor crescând cu 3,2%, iar formarea brută de capital crescând cu 5,8%. Cererea externă a scăzut cu 0,7 puncte, deoarece importurile au depășit exporturile, dar motorul intern a compensat cu prisosință această scădere.

BBVA Research, în raportul său privind Perspectivele Economice ale Spaniei, a estimat că PIB-ul Spaniei a crescut cu 2,8% în 2025 și preconizează o creștere de 2,4% atât în 2026, cât și în 2027.

Banca atribuie utilizarea fondurilor Next Generation EU, imigrației masive care a crescut oferta de forță de muncă și creșterii investițiilor în apărare și infrastructură, ca principalele motoare de dezvoltare. Rata șomajului din Spania a scăzut în aprilie la 10,5%, cea mai mică după 2008, iar exporturile de servicii continuă să crească mult peste rata PIB.

Însă BBVA Research a avertizat și asupra deficiențelor structurale. Productivitatea per persoană ocupată s-a îmbunătățit abia din 2019, oferta de locuințe rămâne insuficientă pentru a satisface cererea, iar datoria publică se apropie de 100% din PIB.

Banca estimează că riscurile geopolitice în creștere ar putea tăia aproximativ 0,2 puncte procentuale din PIB-ul din 2026 și adăuga 0,3 puncte la inflația medie, prețurile mai mari la petrol și gaze fiind principalul canal de transmisie.

Alte economii europene au înregistrat valori pozitive în primul trimestru, chiar dacă nu au fost în fruntea clasamentului pe măsura anuală.

Ungaria a înregistrat cea mai rapidă creștere trimestrială dintre economiile medii, de 0,8%, și o creștere anuală de 1,7%, în timp ce Finlanda a surprins cu o creștere trimestrială de 0,9% și o valoare anuală de 1,3%.

Unele economii din Europa Centrală și de Est încă așteaptă publicarea datelor pentru primul trimestru, inclusiv Polonia și Croația, ambele înregistrând o creștere puternică în trimestrul al patrulea din 2025.

ING Bank se așteaptă ca PIB-ul Poloniei să crească cu 3,6% până la 3,8% față de anul precedent în primul trimestru al anului 2026, cu o creștere pe întregul an prognozată la 3,7%, mult peste traiectoria zonei euro.

Pentru moment, harta creșterii europene în 2026 este redesenată în jurul periferiei sudice și estice, mai degrabă decât în jurul centrului industrial tradițional al blocului comunitar.