Tabloul horror al României Digitale: ”cel mai mic”, ”pe ultimul loc”, ”absent digital”, ”cel mai slab scor” etc, etc. – Analiză BT

România are una dintre cele mai rapide infrastructuri de internet din lume, dar adevărata provocare rămâne transformarea conectivității în progres real.
Fără educație digitală, servicii publice modernizate și încredere în mediul online, decalajul față de Vest va continua să existe, iar digitalizarea va rămâne doar o oportunitate nevalorificată, avertizează o analiză realizată de economiștii Băncii Transilvania.

„Cea mai mare provocare a noastră este să transformăm utilizarea internetului în capital uman, productivitate, servicii publice funcționale, companii competitive și instituții digitale credibile.
Fiecare punct procentual câștigat în adoptarea cloud-ului, a inteligenței artificiale sau a internet banking-ului înseamnă un pas mai aproape de reducerea decalajului față de Vest — prin companii mai productive, servicii mai rapide și cetățeni care se pot baza pe un stat puternic”, notează ei.

Competențe digitale: ultimul loc

UE și-a stabilit obiectivul ca, până în 2030, 80% din populație să dețină cel puțin competențe digitale de bază. În 2025, media europeană era de 60%. România s-a clasat pe ultimul loc în UE, cu doar 32%.

„Aceasta este probabil cea mai importantă vulnerabilitate structurală, deoarece toate celelalte forme de digitalizare — precum e-guvernarea, online banking-ul, AI-ul, comerțul electronic și securitatea cibernetică — depind de această bază de competențe”, avertizează economiștii BT.

În ceea ce privește specialiștii ICT (tehnologia informației și comunicațiilor), aceștia reprezintă 5% din totalul angajaților în UE. România se află printre țările cu cea mai mică pondere, cu 3%, doar Grecia având o pondere mai mică (2,5%).

Totuși, proporția femeilor care lucrează ca specialiști ICT în România este de 28%, cea mai mare din UE (media fiind 19%).

Companiile românești: prezente online, absente digital

Indicele Intensității Digitale este un fel de „scor al maturității digitale” pentru companii. El arată cât de mult au evoluat firmele de la o simplă prezență online la utilizarea eficientă a tehnologiei pentru vânzări, management, comunicare, productivitate și inovație.

De exemplu, o companie este considerată mai digitalizată dacă folosește internet de mare viteză, are specialiști ICT, utilizează cloud-ul, realizează vânzări online, folosește social media, are soluții ERP/CRM, utilizează AI sau aplică tehnologii digitale în procesele interne.

În 2025, aproximativ 71% dintre IMM-urile din UE atinseseră cel puțin nivelul de bază al acestui indice. Ținta europeană pentru 2030 este de peste 90%.

„România, din păcate, este din nou aproape de coada clasamentului: doar 44% dintre IMM-urile românești au atins nivelul de bază al intensității digitale. Asta înseamnă că mai puțin de jumătate dintre IMM-urile românești folosesc digitalizarea la un nivel minim. Diferența față de lideri precum Finlanda (94%) și Danemarca (92%) este de aproape 50 de puncte procentuale — nu mai vorbim despre o diferență de ritm, ci despre un deficit major de competitivitate digitală”, notează economiștii băncii.

România, la jumătate față de media UE la adoptarea noilor tehnologii

Adoptarea serviciilor cloud confirmă această tendință. Cloud-ul permite scalabilitate, reducerea costurilor IT, colaborare la distanță și acces la instrumente software avansate fără investiții majore în infrastructură proprie.

În 2025, 52,74% dintre companiile europene foloseau servicii cloud plătite, în timp ce în România doar 24,94% utilizau astfel de servicii — nivel similar cu Grecia (24,33%) și Bulgaria (17,83%).

În timp ce companiile europene folosesc cloud-ul pentru email (85%), software de birou (72%) și stocare de fișiere (72%), majoritatea companiilor românești se bazează încă pe soluții locale, fragmentate și greu de scalat.

„Simplu spus, diferența este că firmele europene pot lansa un produs nou folosind infrastructura cloud în câteva ore, în timp ce o companie fără cloud suportă o povară operațională suplimentară care costă timp, bani și competitivitate”, explică economiștii BT.

AI: 1/20, în timp ce media UE e 1/5

În 2025, 19,95% dintre companiile din UE foloseau cel puțin o tehnologie AI în operațiunile lor. În rândul companiilor mari, media urca la 55%.

În țări precum Danemarca, 1 din 2 companii utiliza AI în 2025. În România, raportul era de 1 din 20.

• Danemarca – 42,03%
• Finlanda – 37,82%
• Suedia – 35,04%
• Media UE – 19,95%
• România – 5,21%

„România intră astfel foarte lent în economia bazată pe AI, ceea ce va afecta productivitatea, automatizarea, marketingul, securitatea cibernetică și inovația în servicii”, avertizează raportul.

Cel mai mic scor la e-Guvernare din Europa

În 2025, doar 14,7% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani utilizaseră un site sau o aplicație a unei autorități publice. Este cel mai scăzut nivel din UE, mult sub media europeană de 49,5%.

Spre deosebire de țări precum Danemarca (73%), Finlanda (75%) sau Norvegia (77%), România se află la o treime din media europeană la capitolul e-guvernare.

Social media: Între scroll și informare

România are o prezență puternică în social media: 85,4%, peste media UE, cu o medie de 7 ore și 49 de minute pe săptămână.

„Partea cea mai îngrijorătoare este că ne luăm și informațiile din social media. Studiile arată că în 2023, 58% dintre români accesau rețelele sociale pentru a urmări știrile și actualitatea.
În 2025, situația s-a agravat. Dacă analizăm sursele principale de informare în funcție de venit, observăm că 44% dintre persoanele cu venituri sub 3.000 lei/lună preferă să își ia știrile din social media, în timp ce cei cu venituri între 5.000 și 10.000 lei accesează site-uri specializate de știri”, potrivit analiștilor.

Conform datelor oficiale, 17,7 milioane de români folosesc internetul, ceea ce reprezintă o rată de penetrare de 94%, în linie cu media UE.

Diferențele apar însă în modul în care este folosit internetul.

În UE, oamenii folosesc internetul pentru:

• mesagerie instant (88%)
• trimiterea și primirea de emailuri (87%)
• apeluri audio/video (81%)
• căutarea de bunuri și servicii (77%)
• online banking (74%)
• social media (72%)
• citirea știrilor online (71%)
• căutarea informațiilor despre sănătate (64%)

Nivelul utilizării internet banking-ului în Europa

În 2025, 74% dintre utilizatorii de internet din UE foloseau servicii de online banking (față de 56% în 2015), iar bankingul digital a devenit un serviciu standard în Europa.

România ocupă ultimul loc în UE, cu 33,3%, după Bulgaria (35,8%).

În opinia economiștilor BT, este vorba despre suprapunerea a trei factori structurali:

1. Alfabetizare digitală redusă – doar 32% din populație are competențe digitale de bază.
2. Preferință pentru numerar și interacțiune fizică – mai ales în mediul rural, în rândul vârstnicilor și al persoanelor cu venituri reduse.
3. Utilizare redusă a serviciilor digitale – dacă oamenii nu interacționează online cu statul, probabilitatea de a interacționa digital și cu banca este mică.

„În următorii ani, România va înregistra probabil creșteri, însă asta nu înseamnă automat convergență rapidă cu UE”, susțin ei. Creșterea va veni din: extinderea aplicațiilor mobile banking, presiunea asupra băncilor de a reduce tranzacțiile la ghișeu, popularitatea plăților cu cardul și telefonul, intrarea tinerilor pe piața muncii și dezvoltarea companiilor fintech.

Totuși, România riscă să rămână sub media UE dacă nu crește simultan alfabetizarea digitală, încrederea în securitatea online și accesul la servicii digitale simple pentru vârstnici și populația rurală, mai avertizează ei.

(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

***