Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025

Șomerii români sunt europenii cu cele mai mici șanse de a-și găsi un nou loc de muncă și cu cele mai mari rate de persoane pentru care pierderea muncii echivalează cu trecerea în inactivitate, conform datelor Eurostat. Concret, din persoanele care erau în șomeri în 2024, doar 20% și-au găsit un nou loc de muncă în anul ce a urmat concedierii.

Statistica arată că România este țara unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor.

Pe o bază anuală, dintre toate persoanele din UE care erau șomere în 2024, 37,4% aveau același statut în 2025, în timp ce 36,4% au intrat pe piața muncii și 26,2% au părăsit forța de muncă.

Dintre toate persoanele șomere din UE în trimestrul al treilea al anului 2025, 51,9% erau încă șomere în trimestrul al patrulea al anului 2025, în timp ce 22,9% au intrat pe piața muncii și 25,2% au părăsit forța de muncă.

Fluxurile de pe piața muncii ilustrează modul în care persoanele trec de la statutul de angajat la cel de șomer și la cel de persoană care nu face parte din forța de muncă, adică de inactivitate economică, precum și drumul invers, spre un nou loc de muncă.

Datele contribuie la înțelegerea și interpretarea evoluțiilor indicatorilor pieței muncii și sunt obținuți pe baza Anchetei privind forța de muncă din Uniunea Europeană (EU-LFS).

Evoluțiile la un an – în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025

Procentul persoanelor care au trecut de la șomaj la ocuparea unui loc de muncă a fost de cel puțin 50% în Danemarca și Țările de Jos.

În România, Italia și Grecia, mai puțin de 20% dintre cei care erau șomeri în 2024 și-au găsit un job în 2025.

Tranzițiile de la șomaj la ieșirea din forța de muncă au fost deosebit de ridicate în Italia, Bulgaria și Slovenia, depășind 30%.

Numărul persoanelor descurajate să mai caute un job a scăzut în 2025, dar nu și în categoria tinerilor între 25 și 34 de ani

Datele Eurostat privind aceste fluxuri ale intrărilor și ieșirilor din șomaj sunt completate de cele ale INS privind forța de muncă potențială adițională, în cadrul căreia ponderea cea mai mare revine persoanelor descurajate să mai caute un job.

Forța de muncă potențială adițională include persoanele inactive aflate la granița dintre inactivitate și șomaj, o categorie ce număra anul trecut aproape 205.000 persoane, în scădere comparativ cu 2024.

Aceștia fac parte din uriașa categorie a celor 6,17 milioane de români cu vârste între 15 și 74 de ani inactivi.

Majoritatea celor din ceea ce se numește forță de muncă potențială adițională (199.200 persoane din cei aproape 205.000), sunt descurajații, persoane disponibile să înceapă lucrul, dar care nu caută activ un loc de muncă, din diferite motive enumerate de INS:

• au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute
• nu se simt pregatite profesional
• cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei
• au cautat altadata si nu au gasit.

Ponderea persoanelor disponibile să lucreze, dar care nu caută de lucru, adică a descurajaților, a fost de 2,4% din totalul populației active la nivel național, cea mai ridicată din UE.

Numărul descurajaților a scăzut anul trecut pe aproape toate marile grupe de vârstă, însă a înregistrat o creștere alarmantă pe segmentul 25 – 34 de ani: de la 16.191 în T3 2024, până la 22.878.

Nefiind vorba despre o eventuală discriminare din cauza vârstei, explicația constă în nepotrivirea dintre competențele dobândite de acești tineri în sistemul de educație și cele solicitate de companii.

Cele mai multe persoanele descurajate sunt în rural, unde lipsa locurilor de muncă îi face pe oameni să renunțe complet la căutarea activă, ieșind din statisticile șomajului oficial și intrând în rândul celor inactivi.

Evoluții trimestriale în UE

Mișcările de pe piața muncii la nivelul UE, în ultimele trimestre din 2025:

• din totalul șomerilor din UE în T3 2025, 51,9% (6,9 milioane) erau încă șomeri în T4 2025, în timp ce 22,9% (3,1 milioane) au intrat pe piața muncii și 25,2% (3,4 milioane) au părăsit forța de muncă

• din totalul celor care erau inițial angajați, 96,5% (201,1 milioane) au rămas angajați, în timp ce 1,2% (2,5 milioane) au fost înregistrați ca șomeri în trimestrul IV 2025, iar 2,3% (4,8 milioane) au ieșit din forța de muncă

• din totalul celor care se aflau în afara forței de muncă în trimestrul II 2025, 93,0% (106,1 milioane de persoane) au rămas acolo în T4 2025, în timp ce 3,7% (4,2 milioane) au intrat în câmpul muncii și 3,3% (3,8 milioane) au devenit șomeri

• Datele sunt prezentate în cifre absolute pentru a permite o comparație a dimensiunilor reale ale diferitelor fluxuri. Nivelurile indicate pentru ocuparea forței de muncă, șomaj și persoanele aflate în afara forței de muncă se referă la cele care au rămas în fiecare statut între cele două trimestre.

Tranziția din șomaj spre un loc de muncă, în ultimii 15 ani, la nivel european

• Variațiile nete ale șomajului au atins primul nivel maxim la sfârșitul anului 2011. Aceasta înseamnă că intrările în șomaj au fost cele mai mari (sau ieșirile din șomaj au fost cele mai reduse) în acea perioadă.

• Începând cu 2012, variațiile nete ale șomajului au scăzut semnificativ, indicând o scădere a intrărilor în șomaj sau o creștere a ieșirilor din șomaj.

• Începând cu 2014, ieșirile nete din șomaj au depășit intrările în aproape toate trimestrele până în 2020.

• Începând cu T2 2020, impactul crizei COVID-19 devine clar vizibil. Ca urmare, intrările în șomaj au atins un nivel record în T3 2020.

• Între trimestrul al doilea al anului 2021 și trimestrul al doilea al anului 2023 (cu excepția trimestrului al treilea al anului 2022), ieșirile din șomaj au depășit intrările.

• În trimestrul al treilea și al patrulea al anului 2023, fluxurile de intrare în șomaj au fost ceva mai mari decât ieșirile.

• Din primul trimestru al anului 2024 până în al patrulea trimestru al anului 2024 (cu excepția celui de-al treilea trimestru al anului 2024), ieșirile din șomaj au depășit intrările.

• Din primul trimestru al anului 2025 până în al treilea trimestru al anului 2025, intrările în șomaj au fost mai mari decât ieșirile.

• În T4 2025, ieșirile din șomaj au depășit intrările, ceea ce a avut un efect net negativ asupra șomajului.

(Citește și: Piața muncii din România, una dintre cele mai detensionate din UE – cerere slabă de noi lucrători – rata job-urilor vacante, stagnare la 0,6% în 2025. Problemele)

****