Revizuire severă a prognozei de creștere economică a României – Comisia anticipează o stagnare prin epuizarea principalului motor de creștere, consumul

Comisia Europeană a revizuit drastic în jos prognoza de creștere economică pentru România pentru 2026, de la 1,1% din PIB în toamnă la doar 0,1% din PIB potrivit prognozei de primăvară publicată joi.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe o prognoză de creștere de 1% din PIB.
În primul trimestru, economia a înregistrat o contracție peste așteptări, de 1,7% din PIB față de T1 2025. Pe baza acestor date semnal, analiștii Erste și-au revizuit prognoza PIB pentru 2026 la -0,3%, de la +0,3% anterior.

„După o creștere a PIB real de 0,7% în 2025, economia României este estimată să stagneze în linii mari în 2026, urmând să își reia creșterea la 2,3% în 2027. Consolidarea fiscală și inflația persistent ridicată, alimentată de creșterea prețurilor la energie, sunt așteptate să reducă semnificativ consumul intern. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor avea o contribuție pozitivă la creștere”, explică specialiștii Comisiei.

Relansarea din 2027 ar urma să fie susținută de așteptările privind scăderea inflației și condiții de finanțare mai favorabile.

În privința deficitului guvernamental, acesta ar urma să coboare la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Deficitul de cont curent este estimat să se reducă la 6,4% din PIB pe orizontul prognozei.

Consum intern în scădere și creștere economică aproape de zero în 2026

În 2026, consolidarea fiscală în desfășurare și inflația ridicată a prețurilor la energie vor continua să erodeze venitul disponibil real, determinând o scădere a consumului intern și a importurilor.

„Sentimentul economic, în special în rândul consumatorilor, s-a deteriorat de la începutul anului 2026, iar indicatorii de frecvență ridicată indică scăderi semnificative ale vânzărilor cu amănuntul, producției industriale și turismului intern. Exporturile sunt așteptate să încetinească, dar să continue să crească modest, contribuind ușor pozitiv prin exporturile nete”, semnalează raportul Comisiei.

După o revenire în 2025, formarea brută de capital fix (investițiile) este prognozată să accelereze în 2026.

„Se așteaptă continuarea redresării construcțiilor rezidențiale, iar investițiile în infrastructura publică să crească pe măsură ce proiectele din cadrul PNRR sunt finalizate. Totuși, incertitudinile geopolitice și cele politice interne vor afecta investițiile private în prima jumătate a anului, deși ulterior încrederea ar urma să se îmbunătățească treptat, susținând relansarea investițiilor străine directe”, potrivit executivului european.

În 2027, investițiile private vor susține creșterea economică, susținute de îmbunătățirea încrederii și a condițiilor de finanțare

În 2027, creșterea economică este prognozată să accelereze la 2,3%, pe măsură ce înghețarea salariilor și pensiilor publice se încheie, iar inflația mai redusă stabilizează veniturile disponibile, susținând consumul.

Investițiile publice ar urma să încetinească după finalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, însă investițiile private vor prelua rolul principal, susținute de îmbunătățirea încrederii și a condițiilor de finanțare.

Deficitul de cont curent este prognozat să scadă gradual către 6,4% din PIB în 2027.

„Riscurile la adresa creșterii sunt orientate în jos, pe fondul instabilității politice interne care poate afecta încrederea investitorilor în traiectoria de ajustare fiscală”, avertizează Comisia.

Șomaj în creștere moderată

După câțiva ani de piață a muncii tensionată, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și este așteptat să continue această tendință în 2026.

Rata șomajului ar urma să urce moderat până la aproximativ 6,3% în 2026.

În condițiile înghețării salariilor din sectorul public în 2025 și 2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit la ritmuri de o singură cifră. Inflația ridicată determină scăderea salariilor reale, susținând competitivitatea costurilor.

Ritmul moderat al creșterii salariale este așteptat să continue și în 2027.

Inflație încă ridicată, dar în scădere în 2027

Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, inflația era estimată să încetinească rapid în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul efectelor de bază. Totuși, conflictul și impactul asupra prețurilor energiei au încetinit acest proces.

Inflația IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, care permite comparații europene) este acum prognozată la o medie de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, urmând să scadă la 3,7% în 2027, apropiindu-se de ținta BNR (2,5% ±1 punct procentual).

„Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial creșterea prețurilor la energie”, se arată în raport.

Deficit în scădere, dar datorie publică în creștere

Deficitul bugetar al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un maxim de 9,3% în 2024, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală adoptate între 2024 și 2025, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor și majorări de taxe.

Deficitul este prognozat să coboare la 6,2% în 2026, în condițiile creșterii investițiilor publice de la 6% la aproape 7% din PIB și reducerii cheltuielilor curente ca pondere în economie.

Veniturile bugetare vor fi susținute de creșterile de taxe deja adoptate. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii investițiilor publice.

Datoria publică este estimată să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile.

(Citește și: ”Comisia înjumătățește prognoza de creștere pentru România în 2025 – consolidarea fiscală și inflația vor ține creșterea jos și în următorii 2 ani. Deficitul – în linie cu proiecțiile guvernului. Avertismente”)

***