Mecanismul de finanțare a spitalelor se modifică – numărul de paturi este eliminat complet din formulă, focusul rămâne pe serviciile medicale oferite și eficiența lor

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi că Ministerul Sănătății intenționează schimbarea modului de finanțare a spitalelor, considerând că actualul sistem, bazat pe numărul de paturi, este depășit și ineficient, a declarat joi interimarul Cseke Attila.

Asfel, se lansează un „nou pachet de reformă care va schimba fundamental modul în care sunt finanţate şi organizate spitalele din România”, conform ministrului.

„Pachetul reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului sanitar din ultimii ani şi are ca obiectiv principal orientarea finanţării către pacient şi către actul medical efectiv. Setul de măsuri este construit pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce schimbări majore în funcţionarea sistemului spitalicesc”, arată ministerul, într-un comunicat de presă.

Ministrul interimar, Cseke Attila, apreciază că se trece de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanţarea urmează serviciul medical şi pacientul tratat.

„Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulţi pacienţi. Performanţa trebuie susţinută, nu sancţionată”, a spus Cseke Attila.

Finanțarea trebuie să reflecte serviciile medicale efectiv realizate, nu pe capacitatea de cazare a spitalelor, a declarat ministrul Sănătății, care a enumerat și două argumente pe care se bazează intenția de modificare a acestor distribuiri de fonduri:

• „Noi astăzi avem un sistem de finanțare rigid la nivel de spitale, care ia în considerare în formula de finanțare, în formula pe baza căruia se încheie contractul de finanțare cu fiecare spital și numărul de paturi. Este o abordare pe care dorim s-o schimbăm pentru că nu paturile fac medicină în România, ci serviciile medicale efectuate sunt cele care rezolvă cazurile și fac bine pacienților. Paturile existente sau paturile goale nu rezolvă servicii medicale și atunci nu are niciun sens să mai finanțăm spitale după numărul de paturi, chiar dacă este parțial, pentru că în acea formulă evident e o parte care se referă la numărul de paturi. De asemenea, astăzi pe formula existentă încă în vigoare există o modalitate sau o parte a formulei care penalizează spitalele mai performante”.

• „Vă dau doar un simplu indicator. Media internărilor în spitalizare continuă în România în ultimii 10-11 ani a scăzut de la 6,2 zile la 5,2 zile. Ceea ce înseamnă că în medie pacienții stau cu o zi mai puțin în spitale pentru tratament și atunci evident că aceste lucruri trebuie să se reflecte în ce privește finanțarea spitalelor”, a explicat ministrul interimar al Sănătății.

Va fi eliminat mecanismul prin care spitalele care depăşeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deşi gestionau activitate medicală intensă şi cazuri complexe.

Pentru pacienţi, reforma intenționează să asigure:

• acces mai bun la servicii medicale;
• spitale stimulate să trateze mai mult şi mai eficient;
• o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităţilor.

Pentru medici şi personalul medical, ar trebui să aducă:

• recunoaşterea muncii şi a performanţei;
• susţinerea spitalelor care tratează cazuri complexe;
• mai multă flexibilitate în organizarea secţiilor şi compartimentelor.

Noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel judeţean va permite o distribuţie mai echilibrată şi mai eficientă a resurselor medicale, în funcţie de specificul fiecărei zone şi de presiunea reală asupra serviciilor de sănătate.

Conform datelor CNAS, după aplicarea noii metodologii de calcul:

• 98,19% dintre spitale beneficiază de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025;
• spitalele de categoria IM înregistrează cele mai mari creşteri, cu o medie de +15,06%;
• spitalele din categoriile II şi III au creşteri medii de aproximativ 10,7%;
• spitalele din categoriile IV şi V înregistrează creşteri moderate.

Mecanismul de finanțare a dus la menținerea artificială a unui număr de paturi

Conform unui plan aprobat de executiv, aproximativ 14.000 de paturi din spitale ar urma să fie desființate în următorii doi ani.

România are o medie de paturi cu mult peste cea a Uniunii Euroepene (un plus de circa 200 de paturi la 100.000 locuitori) și un grad de ocupare scăzut.

“Acest plan national de paturi nu afecteaza cu nimic calitatea serviciilor medicale efectuate de aici incolo in unitatile sanitare cu paturi. Daca media UE este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, Romania are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Suntem pe podium, pe locul trei, ca si numar ridicat de paturi la 100.000 de locuitori”, luna aceasta Cseke Attila, ministrul interimar al Sanatatii.

La finalul anului trecut au fost in contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice, iar 5,2% sunt paturi din spitale private.

Decizia vine pe fondul unui grad redus de utilizare:

• 51% pentru pacientii acuti
• 60% pentru pacientii cronici

Specialistii indica un nivel optim de aproximativ 80%, ceea ce arata ca multe paturi sunt, in prezent, nefolosite.

Un studiu realizat de ASE, anul trecut, arăta că 48 din cele 353 de spitale publice care lucrează în contract cu Casa Națională de Sănătate au goale aproape jumătate din paturi.

„Dacă am reduce astăzi 50% din aceste paturi cu 0,30% utilizare, putem reduce 10.000 de paturi dintr-un foc, numai din spitalele publice”, explica pentru TVR Dragoș Garofil, expert în sănătate.

(Citește și: Premieră în situația financiară a Sănătății: în 2025, ponderea cheltuielilor cu salariile în spitale o depășește pe cea cu serviciile medicale)

****