Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene
Deficitul bugetar după primele 4 luni din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 23 de miliarde de lei, foarte aproape de nivelul din luna martie, și cu 1,7 puncte procentuale de PIB mai puțin față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la conferința Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare, organizată marți de CursDeGuvernare.ro.
Astfel, raportat la PIB, deficitul bugetar a fost de 1,17% după primele 4 luni din 2026, față de 2,9% din PIB în primele 4 luni din 2025, a precizat ministrul.
Amintim că, după primele 3 luni din acest an, deficitul bugetar era de 1,03% din PIB, respectiv 21,09 miliarde de lei. Practic, deficitul în luna aprilie a fost de doar 2 miliarde de lei, la nivel nominal.
Execuție bugetară record: Deficitul a scăzut la nivel nominal cu 32 mld. lei, cu costul unei corecții an/an a PIB brut de doar -1,7% – Nazare: ”Execuția ne validează ținta de deficit anuală, de 6,2% din PIB”
Corecția bugetară vine pe fondul măsurilor de majorare de taxe și impozite adoptate în 2025 de Guvernul Bolojan (care au împins inflația la aproape 10%), pe fondul ținerii sub control a cheltuielilor (inclusiv a celor cu investițiile) și pe fondul unei evoluții încă decente a economiei (contracție de -1,7% a PIB în primul trimestru din 2026, la nivel an/an și la nivel brut), având în vedere amploarea corecției bugetare operate de Guvernul Bolojan începând din vara lui 2025.
”Fundația relansării economiei este disciplina bugetară, predictibilitatea, să ne ținem de țintele asumate. Cei care nu înțeleg acest lucru nu înțeleg peisajul economic în care România trebuie să se integreze. La 4 luni de zile, în 2026, am reușit să scădem deficitul la 1,17% (din PIB), față de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecție semnificativă, de amploare, nu este doar o corecție de etapă. Și argumentele invocate pentru execuțiile lunilor trecute, în sensul că nu exista buget, nu erau cheltuieli, nu mai funcționează acum. Ne-a ajutat enorm faptul că execuția la 4 luni se prezintă în acest fel. În primul rând, ne ajută pentru că validează ținta de deficit anuală, de 6,2% din PIB, ne ajută pentru că, într-un peisaj de turbulențe politice importante, traiectoria fiscală rămâne serioasă, solidă, ceea ce, pentru agențiile de rating, în aceste săptămâni, a contat enorm”, a afirmat Alexandru Nazare la conferința Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare, organizată marți de CursDeGuvernare.ro.
Acesta a punctat că aceasta este ”una din cele mai consistente corecții” și a adăugat că ”asta nu înseamnă că, în următoarele luni, cu execuția PNRR-ului, cu creșterea plăților pe programele naționale, deficitul nu va crește”.
Nazare: Deficitul va mai crește, dar va crește ”ordonat, într-un mod controlat – asta contează foarte mult pentru investitori, pentru relansarea economică și pentru agențiile de rating”
”Haideți să ne uităm un pic la cum arătau anii trecuți. În 2024, deficitul era 3,24% la 4 luni, în 2025 era 2,9%. În 2026 e 1,17%. Deci, practic, în termeni nominali, coborâm de la 56-57 miliarde de lei la 23 de miliarde de lei în 2026. Corecția este de peste 32 de miliarde și peste 33 de miliarde în comparație cu anul 2024. Este una dintre cele mai consistente corecții. Asta nu înseamnă că acest deficit, în următoarele luni, cu execuția PNRR-ului, cu creșterea plăților pe programele naționale, nu va crește, dar el crește într-un mod ordonat, într-un mod controlat. Ceea ce, pentru investitori, contează foarte mult și pentru tot ceea ce vrem noi să transmitem, inclusiv ca relansare economică, contează foarte mult”, a spus Nazare.
Potirivit acestuia, ”un alt mesaj foarte important din această execuție și care are relevanță se referă la creșterea veniturilor fiscale, care este de peste 15%” – mai exact +15,5%.
”Este foarte important. Deci, la o creștere de venituri de 12%, versus o scădere de cheltuieli de 3%, avem o creștere a veniturilor fiscale de 15,5%, combinată cu creșterea (încasărilor din) TVA de aproape 22% și o creștere a contribuțiilor de 8,8%. Sunt creșteri consistente care, repet, au contat foarte mult în această perioadă”, a afirmat ministrul interimar al finanțelor.
Corecția și predictibilitatea fiscală ”este temelia casei pe care vrem să o construim, casa reprezentând noul model economic al României”
Acesta a punctat și faptul că execuția bugetară foarte bună se datorează unei scăderi a cheltuielilor de capital ale Guvernului, adică investițiile realizate din bani naționali, dar aceasta a venit pe fondul plății la timp a facturilor.
Ministrul Nazare a mai spus că această scădere a cheltuielilor de capital este contrabalansată de investițiile din fonduri europene și a mai arătat că, acum, 75% din investițiile realizate sunt din PNRR și fonduri europene.
”Pentru investițiile din fonduri europene, observăm o creștere cu 34%. Rămân cel mai important sprijin pentru economie și observăm și o schimbare în interiorul investițiilor: practic, acum 75% din investiții sunt PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale. Și, într-adevăr, este o scădere pe cheltuieli de capital față de anul trecut, dar e o scădere pe care trebuie să o înțelegem corect, în contextul în care n-am mai rostogolit cheltuieli anul acesta. Faptul că n-am mai rostogolit cheltuieli contează foarte mult. Nu am mai amânat pentru anul următor plățile pentru programele naționale, ci le-am făcut în 2025. La proiectele finanțate din sume reprezentând asistență financiară nerambursabilă, deci grant, avem o creștere semnificativă, aproape o dublare față de anul trecut, cu 4,2 miliarde de lei nominal. Cred că această execuție va conta foarte mult și e foarte importantă în această perioadă”, a afirmat Nazare.
Potrivit acestuia, aceasta ”este temelia casei pe care vrem să o construim, casa reprezentând noul model economic al României”.
(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)
(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)
(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)
(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)
(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)
***







