O punte dentară rară din os, din secolul al XIX-lea, descoperită în Portugalia

O mică
punte dentară realizată din os, descoperită într-un mormânt din
secolul al XIX-lea în Porto, le oferă cercetătorilor o perspectivă
rară asupra îngrijirii dentare timpurii din Portugalia.

Obiectul,
descris în revista științifică International
Journal of Osteoarchaeology, reprezintă prima punte
dentară fixă din os documentată și recuperată dintr-un sit
arheologic portughez, relatează Archaeology
News.

Obiectul a fost găsit în cimitirul unui spital din Porto.
Cercetătorii au datat înmormântarea la începutul secolului al
XIX-lea, între 1801 și 1831, pe baza studiului mormântului și a
unui crucifix asociat. Rămășițele aparțineau unui adult tânăr,
probabil de sex feminin, deși sexul exact al individului nu a putut
fi stabilit cu certitudine.

Maxilarul superior prezenta o pierdere severă a dinților cu mult
înainte de deces. Alveolele dentare goale începuseră deja să se
vindece, ceea ce indică faptul că dinții lipseau de ceva vreme.
Din mandibulă s-au păstrat doar doi dinți mobili.

Cercetătorii au recuperat puntea
dentară în apropierea craniului. Piesa măsura 24 mm lungime, 6
mm lățime și 12 mm înălțime. Fusese sculptată sub forma a trei
dinți rudimentari în formă de „U”, care creșteau treptat în
dimensiune de la un capăt la celălalt. Mici perforații la fiecare
extremitate sugerează că puntea era fixată cu ajutorul unui fir
sau al unei sârme.

Pentru studierea obiectului, cercetătorii au utilizat mai multe
tehnici neinvazive. Aceste metode au permis examinarea punții fără
deteriorarea artefactului.

Analiza a arătat că puntea dentară era realizată din os de animal
aparținând familiei Bovidae, care include bovinele, bizonii și mai
multe specii de antilope. Osul de bovină pare să fie sursa cea mai
probabilă, datorită utilizării sale frecvente în Europa în acea
perioadă. Totuși, cercetătorii au remarcat că legăturile
comerciale ale Portugaliei cu Africa lasă deschisă posibilitatea
unei origini din antilopă africană.

Scanările au evidențiat și un material neobișnuit, de formă
cubică, încorporat într-un colț al punții. Analiza chimică a
identificat substanța drept compuși ai plumbului. Cercetătorii
consideră că materialul pe bază de plumb a fost folosit pentru
întărirea sau repararea orificiilor de fixare.

Plumbul era utilizat pe scară largă în meșteșuguri și
medicină de-a lungul istoriei, în ciuda efectelor sale toxice, însă
nu există dovezi că acest material ar fi contribuit la moartea
individului.

Scopul exact al punții rămâne neclar

Structura sa subțire și forma simplă ar fi oferit foarte puțin
sprijin pentru masticație. Designul indică mai degrabă o utilizare
cosmetică. Cercetătorii cred că dispozitivul acoperea probabil
suprafața vizibilă a dinților frontali inferiori, contribuind la
mascarea deteriorărilor, decolorărilor sau a dinților lipsă. De
asemenea, puntea ar fi putut îmbunătăți vorbirea prin umplerea
spațiilor goale din cavitatea bucală.

Protezele dentare provenite din contexte portugheze mai vechi sunt
extrem de rare. Descoperirile anterioare includ o ligatură dentară
din sârmă datând de la sfârșitul secolului al XV-lea și o punte
din fildeș datată între secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
Coroanele și protezele dentare mai avansate au apărut ulterior,
odată cu dezvoltarea formală a stomatologiei portugheze în
secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Cercetătorii au subliniat că îngrijirea dentară din acea
perioadă era costisitoare și, de regulă, accesibilă doar claselor
sociale mai înstărite. Prezența unei astfel de proteze
personalizate indică faptul că individul aparținea probabil unei
categorii sociale superioare.

_{Foto sus: Puntea dentară din secolul al XIX-lea descoperită în Portugalia (© Vassallo et al., International Journal of Osteoarchaeology, 2026)}

Mai multe pentru tine…