Amplul plan de suveranitate tehnologică a UE pentru a stimula industria semiconductorilor și inteligența artificială

Uniunea Europeană a prezentat un plan amplu pentru extinderea lanțurilor sale interne de aprovizionare în domeniul tehnologiei, vizând o independență mai mare față de Statele Unite și Asia în sectoare precum semiconductorii, inteligența artificială și serviciile cloud, potrivit Bloomberg.

Brațul executiv al blocului comunitar, Comisia Europeană, a anunțat miercuri o serie de măsuri menite să consolideze așa-numita „suveranitate tehnologică” și să încurajeze utilizarea produselor locale în detrimentul alternativelor străine.

Propunerile ar putea avea implicații semnificative, de la subvențiile acordate fabricilor de cipuri până la posibilitatea ca firme precum Microsoft și Amazon să furnizeze servicii cloud pentru gestionarea datelor guvernamentale sensibile.

O abordare mai protecționistă a UE riscă să amplifice tensiunile cu SUA și China. Washingtonul a criticat deja reglementările considerate discriminatorii față de companiile americane de tehnologie, precum Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act), și a amenințat cu măsuri de represalii.

Revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și deteriorarea ulterioară a relațiilor transatlantice au accentuat preocupările mai vechi privind dependența excesivă de companiile tehnologice americane. Temerea că Washingtonul ar putea restricționa accesul la servicii esențiale de cloud și software a determinat unele orașe din Danemarca să renunțe la produsele Microsoft în favoarea unor alternative open-source. De asemenea, instituțiile UE au catalogat centrele de date și echipamentele de rețea provenite din China drept un risc de securitate.

„Toată lumea a realizat cât de important este să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie în ceea ce privește tehnologiile critice”, a declarat la începutul acestui an Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru suveranitatea tehnologică. „Dependențele pot fi transformate în arme împotriva noastră.”

Legea pentru dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale

Piesa centrală a planului este Cloud and AI Development Act (CADA), care urmărește să stimuleze construirea de centre de date europene și să tripleze capacitatea acestora în următorii cinci până la șapte ani.

Sectorul cloud din Europa, care furnizează infrastructura digitală necesară activităților online și aplicațiilor de inteligență artificială, este în prezent dominat de companii americane. Potrivit unui studiu comandat de Parlamentul European, Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure și Google Cloud dețin împreună peste 70% din piața UE.

Conform CADA, guvernele vor fi obligate să stocheze datele critice pe servicii cloud deținute de entități europene și să efectueze o evaluare obligatorie a „riscului de suveranitate” pentru furnizorii lor de cloud. Scopul este protejarea informațiilor împotriva unor reglementări externe, precum CLOUD Act din SUA, care permite autorităților americane să solicite acces la datele stocate de companii americane chiar dacă acestea se află pe servere din alte țări.

În acest context, furnizorii vor fi clasificați într-un sistem cu patru niveluri de suveranitate, în funcție de gradul de control european asupra serviciilor cloud, lanțului de aprovizionare, procesării datelor și infrastructurii fizice.

Reacția companiilor americane

Unele companii americane se pregătesc deja pentru reguli mai stricte privind suveranitatea datelor prin parteneriate cu firme europene. Google colaborează cu grupul francez Thales SA pentru dezvoltarea platformei cloud S3NS. Comisia Europeană a selectat recent S3NS drept unul dintre cei patru furnizori de servicii cloud pentru instituțiile UE.

De asemenea, Microsoft și Amazon au lansat în Europa soluții de tip „sovereign cloud” (cloud suveran).

Chips Act 2.0

Pachetul Comisiei include și o relansare a Chips Act, intrat în vigoare în 2023 ca răspuns la criza semiconductorilor din perioada pandemiei de COVID-19. Obiectivul inițial era creșterea cotei Europei în producția mondială de cipuri. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană a avertizat anul trecut că UE este puțin probabil să își atingă ținta de a-și dubla cota de piață până în 2030.

Noua versiune, denumită Chips Act 2.0, recomandă acordarea către Comisia Europeană a posibilității de a investi direct în proiecte transfrontaliere de mare anvergură, oferind companiilor o cale mai simplă de acces la finanțare publică decât solicitarea de subvenții naționale.

Totodată, inițiativa urmărește stimularea cererii locale pentru a face mai atractivă construirea de noi fabrici de semiconductori.

Investițiile ar urma să fie realizate prin programele existente de granturi până în 2028, iar finanțarea ulterioară va depinde de viitorul buget multianual al UE, aflat încă în negociere. Comisia estimează că industria europeană a semiconductorilor are nevoie de aproximativ 120 de miliarde de euro în investiții publice și private până în 2035 pentru a fi revitalizată.

Pachetul privind suveranitatea tehnologică include și:

• o strategie pentru promovarea software-ului open-source dezvoltat în UE;
• o foaie de parcurs pentru integrarea sustenabilă a noilor centre de date și a „fabricilor de inteligență artificială” în rețelele energetice europene.

Europa încearcă să recupereze decalajul

Europa dispune de câțiva campioni tehnologici globali. Compania olandeză ASML este singurul producător din lume al celor mai avansate mașini de litografie necesare fabricării semiconductorilor de ultimă generație, inclusiv a acceleratoarelor AI produse de Nvidia.

Cu toate acestea, prezența Europei în lanțurile globale de aprovizionare hardware și software rămâne mult inferioară celei a Statelor Unite și Asiei.

Într-o discuție cu jurnaliștii, Henna Virkkunen a recunoscut că dezvoltarea unor alternative europene la tehnologiile străine va fi un proces dificil și de lungă durată.

„80% dintre tehnologiile noastre provin din afara Europei, așa că nu ne vom construi capacitatea în aceste sectoare peste noapte”, a spus ea, adăugând că rezultate semnificative nu vor fi vizibile înainte de 2030.

„Dacă pachetul privind suveranitatea tehnologică impune standarde excesiv de restrictive (…) europenii nu vor beneficia de cele mai bune instrumente disponibile.”

UE insistă că pachetul nu trebuie interpretat ca o măsură protecționistă. Documentul de prezentare precizează că „suveranitatea tehnologică nu înseamnă izolare, protecționism sau decuplare tehnologică”.

Totuși, regulile care exclud actorii străini ar putea provoca deficit de tehnologii critice dacă alternativele europene nu oferă aceleași capacități și aceeași acoperire. De asemenea, măsurile ar putea genera reacții din partea SUA și Chinei.

„UE nu are dimensiunea și amploarea necesare pentru a controla întregul ecosistem al inteligenței artificiale, așa cum fac SUA și China”, a declarat Leonardo Quattrucci, expert în politici digitale și profesor asociat la Sciences Po din Paris. „Dacă pachetul privind suveranitatea tehnologică impune standarde excesiv de restrictive, marile companii vor vinde în alte piețe, partenerii comerciali vor fi îndepărtați, iar europenii nu vor beneficia de cele mai bune instrumente disponibile.”

În plus, ritmul lent al procesului decizional european ar putea reduce eficiența acestor inițiative. Principalele propuneri privind suveranitatea tehnologică erau așteptate inițial în martie, însă au fost amânate de mai multe ori din cauza opoziției unor state membre și a criticilor venite chiar din partea organismelor de supraveghere ale Comisiei Europene.

(Citește și: ”Strategia UE privind suveranitatea tehnologică pentru a reduce dependența de SUA: Măsurile și procedurile pregătite”)

***