Ce avantaje competitive mai are România, din perspectiva marilor companii care investesc aici. Ce ar fi ”oferta integrată” de țară

România rămâne bine poziționată în competiția regională pentru capital, cu avantaje structurale semnificative, care riscă însă să fie erodate pe termen mediu și lung dacă nu sunt integrate în politici economice coerente, au avertizat, miercuri, reprezentanții AmCham România, camera de comerț americană în România.
Aceștia au prezentat, într-o conferință de presă, rezultatele sondajului anual privind climatul investițional și de afaceri din România.

Potrivit oficialilor AmCham, avantajele competitive ale României sunt ieșirea directă la Marea Neagră, resursele naturale și o independență energetică în creștere, o piață internă de dimensiune relevantă, o forță de muncă talentată – cu 200.000 de specialiști IT, a doua cifră din Europa după Polonia – și o graniță directă cu Ucraina care, la momentul reconstrucției, va reprezenta un stimulent economic major.

Acestea capătă tot mai multă relevanță având în vedere că România pare să fi epuizat avantajele primei etape de convergență economică cu UE: costuri reduse, forță de muncă relativ ieftină și integrarea în lanțurile industriale europene, fără a pregăti suficient tranziția către un model de dezvoltare bazat pe productivitate, tehnologie și inovare.

Avantajele competitive ale României riscă să fie erodate dacă nu sunt integrate în politici publice coerente

Aceste avantaje riscă însă să fie erodate dacă nu sunt integrate în politici publice coerente și dacă instabilitatea politică care a debutat în decembrie 2024 nu se sfârșește.

Alex Milcev, membru al consiliului director al AmCham și Partener, Tax & Law Leader, EY Romania & Moldova, a afirmat că firmele mari nu se gândesc mereu la avantajele competitive ale unei țări în care vor să investească, ci la oportunitățile de profit și la stabilitatea politică și fiscală.

”Afacerile mari nu gândesc foarte complicat: legea cererii și ofertei, randament, profit și așa mai departe. Ca și profil de securitate noi suntem comparabili și cu Ungaria și cu Polonia, în ciuda războaielor, în ciuda a ce se întâmplă – adică toată lumea este sub umbrela UE, e bine că suntem acolo. Dacă n-am fi, am fi avut un dezavantaj comercial și politic, dar suntem sub acele umbrele. Așa sunt și concurenții noștri, vorbesc de toate țările din regiune. 
Deci când cineva, într-un sediu central, decide unde să investească 100 de milioane de dolari sau euro și să angajeze 1.000 de angajați, se uită până la urmă cât randament o să producă acea investiție într-un un an, doi, trei. Și dacă văd că în România randamentul o să fie 6% și în Ungaria 8%, să știți că nu o să gândească foarte mult poate o să meargă în Ungaria. Și de aceea particip și ajutăm companiile în jur și vedem și cum stau la masă, chiar fac acele decizii care militează pentru a aduce banii în România – să știți că e ca la licitație. (…) Desigur, elementul politic, stabilitatea, contează. Pentru că e bine să ai o țară cu guvern, decât o țară fără Guvern. Iar randamentul, de la care pleacă analizele la rece, este asigurat inclusiv de acea stabilitate și predictibilitate și de politica fiscală – care a fost destul de eratică în ultimii ani de zile în România. Vorbim de exemplu de impozitul pe cifră de afaceri. (…) Partea de agitație fiscală a fost unul din elementele care n-a ajutat pe nimeni, din contra”, a afirmat Milcev.

”Avantajele României se vor transforma în rezultate concrete în măsura în care ele vin la pachet cu o ofertă integrată de țară”

La rândul său, Nicoleta Forfotă, vice-președinte AmCham România și Corporate Bank Head la Citibank, a afirmat că avantajele competitive ale României se vor transpune în rezultate investiționale și economice, pe termen mediu, în măsura în care ele vin la pachet cu o ofertă integrată de țară.

”Suntem corect poziționați și mult, mult mai bine în avantajul nostru față de concurenții din regiune, concurenți din ceea ce privește alocările de capital. Nu doar poziționarea geostrategică: ieșirea la Marea Neagră, resurse, independență energetică, dar și granița directă cu Ucraina, care crează un avantaj competitiv major pentru România, din perspectiva reconstrucției – la momentul la care ea va urma. Dar trebuie să integrăm aceste avantaje cu politici coerente, pentru că ele se vor transpune în rezultate pe termen mediu în măsura în care ele vin la pachet cu o ofertă integrată de țară”, a spus Nicoleta Forfotă.

Ionuț Sas, membru al consiliului director al AmCham și Senior Vice-president Finance la UiPath, a afirmat că unul din marile avantaje competitive ale României este talentul care există în țara noastră.

”În continuare, chiar dacă diferențele de costuri sunt mai mici – România a recuperat ecarturile vizavi de țările din Vestul Europei –, pe de altă parte calitatea și abilitățile, atât tehnice, cât și abilitățile emoționale și cognitive ale forței de muncă fac din România în continuare o țară atractivă”, a spus Sas.

România are una din cele mai scăzute rate de investiții în formare educațională și reconversie profesională

În același timp, conform Ceraselei Băiculescu, la rândul său vice-președinte AmCham România și Country General Manager IBM România & Moldova, țara noastră este una dintre țările cu cea mai scăzută rată de investiții în formarea educațională și reconversia profesională, ceea ce, pe termen mediu lung, va duce la pierderea avantajului competitiv al forței de muncă.

”Dincolo de dimensiunea pieței, care și el e în sine un avantaj competitiv al României, într-adevăr, talentul din perspectiva pieței muncii este unul din avantajele competitive ale României. (…) În sectorul IT activează aproximativ 200.000 oameni talentați, tineri, a doua cifră în Europa după Polonia. Întrebarea este ce facem cu aceștia oameni? Îi folosim în proiecte care aduc valoare în România, sau continuăm să îi lăsăm să activeze în servicii de outsourcing? Și aici ține foarte mult și de contextul pe care îl creăm prin proiecte, prin predictibilitate legislativă, financiară, pentru a stimula economia României”, a spus Băiculescu. 

Potrivit acesteia, marii concurenți ai României în sectorul software sunt Polonia și Cehia.

În același timp, unul din marile dezavantaje competitive ale României este corupția.

”(Corupția) reprezintă costuri suplimentare, încurcă piața, slăbește competitivitatea și denaturează toate relațiile economice în economie. Asta doar pentru a contabiliza efectele financiare, nereferindu-ne la aspectul moral al corupției. De aceea combaterea corupției este importantă, iar evaziunea fiscală face parte tot din același domeniu”, a punctat Alex Milcev.

Milcev: Parteneriatele public-private, o oportunitate ratată până în prezent

În ceea ce privește parteneriatele public-private (PPP), Milcev a spus că acestea au adus plus valoare în țările din regiune, ele fiind o oportunitate ratată de România până în prezent.

”În țările din regiune și în general, în lume, e o practică care a adus un plus de valoare mare și sectorului public, și sectorului privat. De aceea zic că pare o oportunitate ratată până acum. Aceste PPP-uri trebuie să crească în importanță, mai ales după ce fondurile din PNRR se termină și intrăm într-un ciclu normal de investiții. În situația în care suntem, cu recesiune tehnică, fără recesiune tehnică, o să simțim acea lipsă de bani în plus pentru investiții și PPP poate fi un răspuns foarte potrivit. Însă trebuie administrat complet diferit față de ce tot ce s-a încercat în anii trecuți, de exemplu la Comarnic-Brașov, decât cele mai răsunătoare eșecuri în zona PPP-urilor. Deci aceste eșecuri trebuie transformate în succes”, a afirmat Alex Milcev.

Companiile americane au intrat într-o zonă de ”wait-and see” în contextul instabilității politice prelungite

Conform sondajului AmCham, companiile americane prezente pe piața locală au intrat într-o perioadă de așteptare, în contextul instabilității politice prelungite (începute în decembrie 2024 și nesfârșită nici acum), amânând sau anulând investiții în economia națională.

Conform rapoartelor BNR, investițiile străine directe (ISD) în economia locală au scăzut cu 30% în primul trimestru din acest an.

”Rezultatele sondajului nostru sunt corelate cu rapoartele Băncii Naționale, care anunță de asemenea o contracție a investițiilor străine directe și relevă și faptul că pentru atragerea capitalului în economia națională suntem concurenți, cot la cot, cu economiile dintr-o regiune care beneficiază de un moment favorabil. Putem să menționăm cazul Bulgariei, nu neapărat ca etalon asupra activității investiționale, dar care în primul trimestru al anului 2026 a realizat o performanță superioară României”, a explicat Nicoleta Forfotă.

Aceasta a punctat că stabilitatea politică reprezintă un factor crucial pentru inversarea acestui trend al investițiilor străine directe. ISD-urile în România au avut un vârf în 2022, paradoxal anul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, care a dus la o relocalizare a banilor și a investițiilor din regiune.

(Citește și: ”Economia se schimbă IREVERSIBIL, Statul rezistă INCORIGIBIL” – CRONICILE Nr.70. Sumarul, titlurile, autorii)

(Citește și: Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026)

***