Semetrul European: Comisia publică radiografia implementării reformelor asumate de România – Progresele, restanțele și recomandările

În evaluarea Comisiei Europene privind Recomandările Specifice de Țară (CSR) pentru 2025, România a înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul consolidării fiscale și al apărării. Implementarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar a fost apreciată ca fiind completă, contribuind și la diminuarea dezechilibrelor externe. De asemenea, au fost realizate progrese substanțiale în creșterea cheltuielilor pentru apărare și în implementarea reformelor și investițiilor asumate în cadrul ajustării fiscale.

Progrese moderate au fost constatate în reforma administrației publice, pregătirea și prioritizarea proiectelor de infrastructură, stimularea investițiilor private și dezvoltarea energiei regenerabile. Au fost lansate noi instrumente de finanțare pentru companii, a fost creată Banca Națională de Dezvoltare și au continuat investițiile în energie verde.

În schimb, progresele au fost limitate în domenii esențiale precum calitatea procesului legislativ, eficiența energetică, protecția mediului, piața muncii, educația timpurie, dezvoltarea competențelor și reducerea sărăciei.

Raportul de țară pentru România pe 2026 este documentul prin care executivul european evaluează performanța economică și progresul reformelor asumate de autorități. Analiza stă la baza recomandărilor pe care România trebuie să le urmeze în domenii precum politica fiscală, investițiile, administrația publică, energia, educația și piața muncii.

Ce a respectat România (implementare completă)

1. Consolidarea fiscală și reducerea deficitului (CSR 1.2)

Evaluare Comisie: Implementare completă

România a aplicat măsuri semnificative de consolidare fiscală, menținând cheltuielile nete în limitele stabilite prin procedura de deficit excesiv (EDP). Aceste măsuri au contribuit și la reducerea treptată a deficitului de cont curent, care a scăzut de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.

Unde s-au făcut progrese semnificative

2. Creșterea cheltuielilor pentru apărare (CSR 1.1)

Evaluare: Progres substanțial

• Cheltuielile pentru apărare au crescut la 1,7% din PIB în 2026 și sunt estimate la 1,8% în 2027.
• România a obținut acces la finanțare prin instrumentul european SAFE, cu posibilitatea contractării unor împrumuturi de până la 16,68 miliarde euro.

3. Implementarea reformelor asociate ajustării fiscale (CSR 1.3)

Evaluare: Progres substanțial

Comisia consideră că reformele și investițiile asumate în cadrul perioadei extinse de ajustare fiscală sunt, în mare măsură, pe drumul cel bun.

Unde s-au făcut unele progrese

4. Reforma administrației publice (CSR 3.1)

Evaluare: Unele progrese

Au fost realizate:

• reforma administrației publice adoptată la începutul lui 2026;
• introducerea evaluării funcționarilor pe bază de competențe;
• dezvoltarea cadrului de competențe digitale pentru funcționari;
• pregătirea unei noi strategii pentru funcția publică 2027-2032.

5. Infrastructură și investiții publice (CSR 3.4 și 3.5)

Evaluare: Unele progrese

• Au fost contractate și implementate proiecte pregătite prin asistență tehnică.
• În programele 2021-2027 au fost prioritizate proiectele mature și de calitate.

6. Stimularea investițiilor private (CSR 3.6)

Evaluare: Unele progrese

S-au realizat:

• înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare;
• lansarea instrumentelor financiare pentru IMM-uri;
• dezvoltarea incubatoarelor, clusterelor și parcurilor de specializare inteligentă;
• simplificarea legislației pentru fondurile de investiții alternative.

7. Tranziția energetică și energia regenerabilă (CSR 4.1 și 4.2)

Evaluare: Unele progrese

• România a retras din exploatare 2.830 MW de capacități pe cărbune.
• Au fost lansate noi licitații CfD pentru energie regenerabilă, care au atras peste 3.000 MW de capacități noi eoliene și fotovoltaice.
• Au crescut investițiile în rețelele electrice și interconectările regionale.

Domenii cu progres limitat

8. Calitatea procesului legislativ și predictibilitatea deciziilor (CSR 3.2 și 3.3)

Evaluare: Progres limitat

Deși utilizarea ordonanțelor de urgență a scăzut ușor (25,5% din legislația primară în 2025 față de 29,3% în 2024), Comisia consideră că:

• consultarea părților interesate este încă insuficientă;
• evaluările de impact sunt slabe;
• predictibilitatea procesului legislativ rămâne redusă.

9. Eficiența energetică și eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili (CSR 4.3)

Evaluare: Progres limitat

• Investițiile în eficiență energetică continuă.
• Plafonarea prețului gazelor pentru gospodării rămâne în vigoare până în 2027.

10. Infrastructura de mediu și economia circulară (CSR 4.4)

Evaluare: Progres limitat

Comisia observă:

• progrese reduse în gestionarea deșeurilor;
• progrese limitate în reducerea poluării aerului;
• investiții în apă diminuate față de planurile inițiale.

11. Sprijinirea regiunilor afectate de tranziția energetică (CSR 4.5)

Evaluare: Progres limitat

Au fost lansate programe pentru Valea Jiului și comunitățile energetice, însă impactul este încă limitat.

12. Eliminarea măsurilor de sprijin energetic de urgență (CSR 4.6)

Evaluare: Progres limitat

România a eliminat plafonarea prețurilor la electricitate, însă plafonarea prețului gazelor naturale continuă până în martie 2027.

13. Piața muncii și ocuparea (CSR 5.1)

Evaluare: Progres limitat

Există programe pentru:

• tineri NEET;
• șomeri de lungă durată;
• persoane vulnerabile și romi;
• femei victime ale violenței domestice.

Totuși, impactul asupra participării femeilor și tinerilor pe piața muncii este încă redus.

14. Educația timpurie (CSR 5.2)

Evaluare: Progres limitat

• Se construiesc 110 creșe prin PNRR.
• Există proiecte pentru formarea personalului și servicii complementare.

Cu toate acestea, accesul la educația timpurie rămâne insuficient.

15. Competențe și educație (CSR 5.3)

Evaluare: Progres limitat

Au fost lansate:

• programe de recalificare și perfecționare;
• formare digitală;
• programe pentru competențe verzi;
• reforme curriculare.

Comisia apreciază însă că deficitul de competențe continuă să fie o problemă majoră.

16. Reducerea sărăciei și excluziunii sociale (CSR 6.1 și 6.2)

Evaluare: Progres limitat

Au fost implementate:

• Venitul Minim de Incluziune;
• cardurile sociale;
• vouchere pentru energie;
• sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici;
• extinderea serviciilor integrate sociale, educaționale și medicale.

Totuși, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt încă suficiente pentru reducerea semnificativă a sărăciei și excluziunii sociale

România are cele mai mari decalaje de conformare la TVA și impozitul pe profit din UE

Progrese suplimentare în reducerea dezechilibrelor fiscale vor fi necesare în anii următori, prin două canale principale, consideră Comisia.

„În primul rând, România trebuie să implementeze îmbunătățiri structurale durabile în colectarea veniturilor. România are cele mai mari decalaje de conformare la TVA și impozitul pe profit din UE (aproximativ 30%, respectiv 44%). În cadrul PNRR, s-a angajat la o gamă largă de măsuri care, dacă vor fi implementate integral, ar trebui să conducă la o creștere semnificativă a colectării TVA la cote neschimbate.

În al doilea rând, România trebuie să îmbunătățească procesul bugetar pentru a inversa tendința de depășire a cheltuielilor față de planurile bugetare. S-au înregistrat unele progrese în 2025, iar bugetul pentru 2026 pare să se bazeze pe ipoteze credibile. Respectarea strictă a planurilor bugetare pe parcursul mai multor ani ar crește predictibilitatea și ar putea genera beneficii importante în ceea ce privește costurile de finanțare ale statului”, se arată în raport.

Atenție la prioritizarea investițiilor din fonduri publice, în special cele ale autorităților locale

În plus, investițiile publice au crescut la un nivel excepțional de ridicat în 2025, ceea ce „ridică semne de întrebare privind calitatea, prioritizarea și sustenabilitatea post-PNRR a cheltuielilor de capital public”. Se estimează că investițiile publice vor crește de la 7,2% din PIB în 2025 la 8% din PIB în 2026 (în termeni cash), niveluri de peste două ori mai mari decât media UE

„Deși acestea pot fi justificate pentru 2026, când atât PNRR, cât și fondurile de coeziune vor funcționa aproape la capacitate maximă, ele nu par sustenabile pe termen mediu. În 2025, autoritățile au luat unele măsuri pentru a limita investițiile finanțate intern, inclusiv anularea sau amânarea unor proiecte și înăsprirea regulilor pentru programele naționale. Totuși, provocarea mai amplă persistă, în special în ceea ce privește investițiile publice realizate de administrațiile locale.
În anii următori, capacitatea autorităților de a controla și prioritiza mai bine investițiile publice va fi un factor cheie în corectarea dezechilibrelor fiscale”, potrivit raportului.

Cele șase recomandări ale Comisiei Europene

Comisia Europeană recomandă ca România să adopte, în 2026 și 2027, următoarele măsuri:

1. Continuarea consolidării fiscale și asigurarea sustenabilității finanțelor publice

Să continue respectarea limitelor maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliul UE la 8 iulie 2025, în vederea ieșirii din procedura de deficit excesiv. Să consolideze cheltuielile și capacitățile de apărare, asigurând în același timp eficiența utilizării fondurilor și adaptarea treptată a bugetului pentru a susține pe termen lung niveluri mai ridicate ale cheltuielilor de apărare.

Să se asigure că eventualele măsuri destinate atenuării impactului creșterii prețurilor la energie sunt temporare, bine țintite către gospodăriile vulnerabile și companiile cu consum energetic ridicat, mențin stimulentele pentru economisirea energiei și sunt compatibile cu regulile fiscale europene.

Să adopte măsuri suplimentare pentru garantarea sustenabilității finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformelor sistemului de pensii, elaborarea și aplicarea unei reforme a salarizării în sectorul public care să sprijine consolidarea fiscală și echitatea, precum și prin întărirea procedurilor bugetare pentru un control mai eficient al investițiilor publice.

Să crească nivelul colectării veniturilor fiscale ca pondere în PIB, în special prin reducerea decalajelor de colectare la TVA și impozitul pe profit.

2. Continuarea reformelor și investițiilor europene

Să asigure continuitatea reformelor și investițiilor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR). Să mențină ritmul implementării programelor finanțate prin politica de coeziune, valorificând, acolo unde este cazul, realocările și flexibilitățile introduse prin evaluarea intermediară a cadrului politicii de coeziune.

3. Creșterea competitivității și reducerea disparităților regionale

Să stimuleze competitivitatea și să reducă diferențele teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice stabile și predictibile în cercetare-dezvoltare.

Să îmbunătățească calitatea și eficiența administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice și predictibilitatea procesului decizional, prin consultarea adecvată a părților interesate, evaluări de impact eficiente și simplificarea procedurilor administrative.

Să consolideze aplicarea principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderile de stat, promovând în același timp eficiența economică și restructurarea sectorului.

Să asigure implementarea la timp a investițiilor publice mature, inclusiv prin proceduri eficiente de achiziții publice.

Să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transporturi sustenabile și sigure, inclusiv pentru îmbunătățirea conectivității zonelor rurale și izolate și pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice.

4. Accelerarea tranziției energetice

Să continue decarbonizarea sectorului energetic prin creșterea flexibilității și capacității rețelei electrice, accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie, extinderea interconectărilor transfrontaliere și intensificarea comerțului cu energie electrică.

Să majoreze ponderea energiei regenerabile și să modernizeze sistemele de termoficare și infrastructura aferentă pentru a respecta standardele de înaltă eficiență energetică, în paralel cu renovarea energetică a clădirilor și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili în sectorul încălzirii.

5. Îmbunătățirea participării pe piața muncii și dezvoltarea competențelor

Să crească participarea pe piața muncii a grupurilor subreprezentate prin îmbunătățirea eficienței politicilor active de ocupare, creșterea accesibilității locurilor de muncă și extinderea participării la educația și îngrijirea timpurie a copiilor.

Să combată deficitul de competențe prin reducerea abandonului școlar timpuriu, îmbunătățirea competențelor de bază și a celor relevante pentru piața muncii, inclusiv prin învățare continuă pe tot parcursul vieții, consolidarea eficienței învățământului profesional și tehnic și utilizarea mai eficientă a informațiilor privind necesarul de competențe în elaborarea politicilor educaționale și de ocupare, în special în mediul rural.

6. Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale

Să reducă riscul de sărăcie și excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficienței acesteia, inclusiv prin acces mai bun la servicii de calitate.

Accentul trebuie pus pe asistența medicală primară și preventivă, îngrijirea pe termen lung, serviciile sociale, educaționale și de ocupare a forței de muncă, în special pentru grupurile dezavantajate, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

(Citește și: ”Revizuire severă a prognozei de creștere economică a României – Comisia anticipează o stagnare prin epuizarea principalului motor de creștere, consumul”)

***