Rochie realizată din lemnul unei epave din secolul al XVII-lea

Atunci
când este descoperită o epavă veche, oamenii se gândesc de obicei
la comori de pirați și monede strălucitoare. Aceste fragmente de
istorie maritimă sunt, de regulă, studiate, conservate și expuse
într-un muzeu sau într-o colecție privată, nu transformate într-o
rochie demnă de Săptămâna Modei de la Paris.

Folosind
surplusul de lemn provenit dintr-o epavă datând din secolul al
XVII-lea, arheologi, chimiști și experți în textile din Finlanda
au transformat materia primă într-o fibră textilă. Apoi au tors
fibrele pentru a obține un fir utilizabil și au tricotat o rochie
cu ajutorul unei tehnologii asistate de inteligență artificială.
Rochia Epavei reprezintă rezultatul a peste doi ani de colaborare
între oameni de știință și designeri. Această piesă
vestimentară unică oferă și o oportunitate de a aduce istoria mai
aproape de un public nou, informează Popular
Science.

Rochia Epavei (© Esa Kapila / Aalto University)

„Patrimoniul cultural subacvatic este adesea invizibil, dar
Rochia Epavei îl aduce în mediul cotidian al oamenilor. Este
aproape ca un purtător de cuvânt al istoriei — dar cu o notă
modernă.”, a declarat Minna Koivikko, arheolog maritim în cadrul
Agenției Finlandeze pentru Patrimoniu.

Epava Hahtiperä

Rămășițele unei nave comerciale din secolul al XVII-lea au
fost descoperite în 2019 în orașul Oulu, din centrul Finlandei.
Nava fusese construită din lemn provenit de la copaci tăiați
începând cu anul 1684, iar epava, al cărei nume original nu este
cunoscut, a fost denumită ulterior epava Hahtiperä. Lemnul folosit
la construcția navei provenea din pădurile regiunii Ostrobothnia,
din sud-vestul Finlandei, în secolul al XVII-lea.

După ani de muncă de conservare, unele fragmente de lemn rămase
riscau să fie aruncate la gunoi, ceea ce i-a determinat pe arheologi
să se întrebe cum ar putea oferi acestui material o a doua viață
în secolul XXI.

„Epava s-a păstrat doar parțial și nu toate piesele au putut
fi conservate, deși fiecare fragment a fost documentat. Mi s-a părut
păcat și am început să mă întreb dacă fragmentele de lemn ar
putea avea totuși o utilitate”, a explicat Koivikko.

Koivikko și-a unit forțele cu experți în design și textile,
chimiști și specialiști în silvicultură pentru a găsi o
modalitate de a transforma acest lemn istoric în ceva nou.

Transformarea lemnului îmbibat cu apă în fibre
textile

Bioinginerul Inge Schlapp-Hackl a coordonat procesul tehnic
complex de transformare a lemnului vechi de peste 300 de ani într-o
fibră textilă utilizabilă. Ea a îndepărtat stratul exterior
pentru a expune miezul lemnului, care a fost apoi mărunțit și
procesat pentru a obține o pastă solubilă.

Ulterior, a transformat
această pastă în fibre
textile, folosind un solvent care este utilizat pentru a converti
celuloza provenită din textile vechi, pastă de lemn și ziare în
fibre, fără utilizarea altor substanțe chimice. Aceste fibre pot
fi apoi transformate în țesături durabile.

Potrivit cercetătorilor, firul rezultat este surprinzător de
rezistent. Are o strălucire discretă și o nuanță brună
naturală, fără a fi vopsit sau albit. Această culoare maro
provine direct din lemnul epavei Hahtiperä.

„Pasta obținută din lemnul epavei conținea foarte puține
impurități și a fost surprinzător de ușor de procesat”, a
adăugat Schlapp-Hackl.

Cercetătorii au folosit apoi un program experimental de design
pentru a genera modele pe un computer local. Potrivit cercetătorilor,
acest proces reduce consumul de energie și permite colaborarea
dintre designer și inteligența artificială.

Experta în textile Anna-Mari Leppisaari, de la Universitatea
Aalto, a proiectat și tricotat două rochii identice folosind acest
fir, iar modelul de la suprafață este inspirat de textura fibrei
lemnului și de zgomotul digital. Ea a realizat rochia pe o mașină
de tricotat Shima Seiki, ca o singură piesă tridimensională, fără
cusături, pentru a evita orice risipă de material.

O lecție despre risipă

Pentru artista și designerul textil Pirjo Kääriäinen, de la
Universitatea Aalto, conștientizarea necesității de a reduce
consumul de resurse naturale a fost o misiune de o viață. Ea și
colegii săi au petrecut peste 15 ani cercetând modul în care
diferite tipuri de biomasă și materii prime pot fi transformate în
fibre textile.

Echipa afirmă că Rochia Epavei demonstrează posibilitățile
care apar atunci când tehnologia și designul sunt explorate
împreună și că originile istorice ale rochiei încurajează o
nouă perspectivă asupra consumului sustenabil.

„Desigur, o epavă este un caz excepțional, dar este și o
poveste care îi face pe oameni să se oprească și să privească
materialele dintr-o perspectivă nouă. Dacă ceva atât de frumos
poate fi realizat din lemn vechi de secole, de ce continuăm să
aruncăm materiale care ar putea fi încă reutilizate și
reintegrate în circuit?”, a spus Kääriäinen.

Rochia Epavei este expusă la Muzeul
de Artă din Oulu, începând din data de 22 mai 2026.

Mai multe pentru tine…