Comisia Europeană pregătește o nouă creștere a taxelor pe carbon – Vizate sunt gazele, benzina și motorină, pentru promovarea electrificării

Un draft de proiect de lege al Comisiei Europene arată că Executivul european vrea ca statele membre ale Uniunii Europene să taxeze gazele naturale la un nivel mai ridicat decât electricitatea prin introducerea unei noi taxe pe carbon. În același timp, aceasta va afecta și europenii care folosesc autoturisme pe benzină sau motorină, în contextul în care Bruxellesul urmărește să folosească această măsură pentru a promova electrificarea.

Conform lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), consecința poate fi o creștere a costurilor cu energia și transportul de până la 10%, doar ca efect al acestui nou mecanism. De notat că Ministerul Energiei de la București a realizat deja HG de implementare (HG nr. 907/2025 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera) cu implementare din 2031.

Prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei va fi mai mare cu 3-15% față de prezent odată cu aplicarea schemei ETS2, în varianta draft

Potrivit acestuia, România trebuie să ”joace pe sârmă” în condițiile în care, pe de o parte ETS crește și prețul la gaze, benzină și motorină, iar pe de altă parte aduce fonduri României pentru realizare de investiții.

”La Bruxelles au loc în această perioadă discuții importante legate de ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier) și de implementarea Fondului Social pentru Climă, care este mecanismul destinat să compenseze impactul asupra populației și întreprinderilor mici. ETS2 este programat să intre în funcțiune în 2028 (după o amânare față de calendarul inițial), iar veniturile generate vor alimenta Fondul Social pentru Climă. România este unul dintre principalii beneficiari ai fondului, fiind estimată să primească aproximativ 8 mld. euro din totalul alocărilor ETS2 pentru România, ar introduce un cost al emisiilor de CO₂ pentru combustibilii utilizați la încălzirea locuințelor și în transportul rutier. Acest cost va face ca prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei sa fie mai mare cu 3-15% față de prezent”, arată Chisăliță, într-o analiză transmisă luni.

Se pregătește o nouă creștere a prețurilor la energie, în plin proces și angajament UE de reducere a lor pentru refacerea competitivității. Divergențe majore între țările UE cu privire la schema ETS2

De notat că discuțiile despre noua schemă ETS2 se poartă la nivelul liderilor UE și la nivel tehnic la Comisie de mai bine de un an de zile, asta în plin angajament de refacere a competitivității economiei europene prin reducerea prețurilor la energie.

Amintim că președintele României Nicușor Dan a afirmat la summitul informal din februarie al Consiliului European că ”măsuri concrete” pentru reducerea prețurilor la energie vor fi luate în acest an la summiturile Consiliului European. Președintele României Nicușor Dan a afirmat atunci că liderii UE au căzut de acord pe faptul că o influență negativă asupra prețului energiei provine din speculațiile financiare din piața de certificate de emisii de carbon – aici existând posibilitatea să se interzică interzicerea speculațiilor în piață, adică prezența unor fonduri de investiții.

România a redus puternic emisiile de carbon

”România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci felul în care sunt împărțite costurile, ritmurile și avantajele tranziției. Aici există teren real de argument. România a redus deja foarte mult emisiile: EEA arată o scădere a emisiilor totale de gaze cu efect de seră de 59,5% în 2023 față de 1990, iar fișa Comisiei pentru România indică emisii nete în 2023 cu 74,5% sub nivelul din 1990. În paralel, Comisia nota că în 2021 România era sub plafonul anual din sectoarele ESR cu circa 4,9 MtCO2e. Asta susține un argument politic puternic care trebuie valorificat, România nu vine la masa europeană ca restanțier, ci ca stat care a livrat deja reduceri semnificative și care cere ca efortul istoric să fie recunoscut în designul prezent și viitor al politicilor climatice. Problema trebuie pusă astfel: nu «vrem tratament preferențial fiindcă nu ne convine ETS», ci «vrem o construcție ETS și un pachet de tranziție care pornesc de la realități corect măsurate și de la contribuțiile deja făcute de statele membre»”, mai arată Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit acestuia, aici există însă și o nuanță strategică importantă pentru că Bruxelles-ul poate răspunde că țintele actuale nu se judecă doar prin comparația cu 1990, ci și prin obligațiile sectoriale până în 2030 și după. Sectoarele ESR sunt transporturi interne (cu excepția aviației), clădiri, agricultură, mica industrie și deșeuri – care reprezintă aproximativ 60% din emisiile din UE.

”De exemplu, pentru sectoarele ESR, Comisia a notat pentru România o țintă de -12,7% până în 2030 față de 2005, iar în evaluarea draftului de NECP spunea că nu putea aprecia complet ambiția României fiindcă planul nu prezenta suficient de clar traiectoria ESR. Cu alte cuvinte, argumentul «am redus deja mult» este puternic, dar nu este suficient singur; el trebuie completat de o propunere credibilă pentru perioada 2026–2035. (…) Formulat mai direct, discursul românesc ar putea fi: «România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a ETS și a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării. Fiind unul dintre statele care și-au redus substanțial emisiile, România cere ca viitoarele reguli să recompenseze performanța istorică, să permită secvențieri realiste și să ofere avantaje investiționale celor care au livrat deja rezultate»”, mai arată Chisăliță.

(Citește și: Summit UE: criza prețurilor la energie reaprinde disputa privind schema de certificate de emisii – Schema ”Buy European”, un alt subiect fierbinte)

(Citește și: UE caută soluții de sprijin pentru a proteja industria de criza energetică – Se discută reducerea prețului certificatelor de emisii de carbon (ETS))

(Citește și: „La Alden Biesen reformiștii UE rup pisica: dacă până în iunie nu avem un calendar de creștere a competitivității, vor accesa mecanismul de ”cooperare consolidată”. Adică Europa cu 2 viteze”)

***