România are cel mai ridicat cost al datoriei publice din Uniunea Europeană, deși nivelul datoriei rămâne sub media UE
România a înregistrat în 2025 cel mai mare cost aparent al datoriei publice dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat. Indicatorul a ajuns la 5,2%, peste nivelurile raportate de Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%).
Costul aparent al datoriei măsoară raportul dintre cheltuielile anuale cu dobânzile și stocul mediu al datoriei publice. Cu alte cuvinte, indică prețul mediu pe care statul îl plătește pentru finanțarea datoriei acumulate.
Totuși, România nu se află printre cele mai îndatorate state europene. La începutul anului 2026, datoria guvernamentală se situa la aproximativ 59,3% din PIB, sub media UE de 81,7%. În comparație, Grecia înregistra o datorie de 146,1% din PIB, Italia de 137,1%, iar Franța de 115,6%.
Costurile de finanțare rămân ridicate
Nivelul ridicat al costului aparent al datoriei reflectă atât dobânzile la care statul s-a finanțat în ultimii ani, cât și creșterea rapidă a necesarului de împrumut al administrației publice.
În 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Deficitele ridicate au determinat creșterea volumului de finanțare necesar pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Pentru 2026, Ministerul Finanțelor estimează necesități brute de finanțare de aproximativ 278,5 miliarde de lei, echivalentul a 13,6% din PIB.
De cealaltă parte, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 50,5 miliarde de lei în 2025, iar pentru 2026 Ministerul Finanțelor estimează un nivel de circa 60,8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB.
Datoria crește cu aproape 5 puncte procentuale într-un an
Deși nivelul absolut rămâne moderat față de media europeană, ritmul de creștere este alert.
Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, raportul datorie/PIB a crescut cu 4,7 puncte procentuale, de la 54,8% la 59,5%. Datoria publică a României s-a mai mult decât dublat în ultimii cinci ani, de la 498,57 miliarde de lei la finalul lui 2020 la peste peste 1,1 trilioane de lei la sfârșitul anului trecut, în timp ce, ca pondere în PIB, creșterea este de circa 14 puncte procentuale.
Avansul datoriei ca pondere în PIB reflectă combinația dintre deficite bugetare mari, care generează împrumuturi noi tot mai mari, și o creștere economică modestă — economia a avansat cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 —, insuficientă pentru a absorbi ritmul de acumulare a datoriei.
(Citește și: ”CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB”)
***







