BNR vede o inflație mai ridicată și o revenire economică mai lentă – Mesajele către economie, din minuta ultimei ședinte a conducerii băncii centrale

Banca Națională a României (BNR) vede o scădere mai lentă a inflației și o redresare economică mai modestă în a doua jumătate a anului, în condițiile în care consolidarea bugetară, șocul energetic și tensiunile geopolitice apasă asupra cererii interne, reiese din minuta ultimei ședințe de politică monetară.

În acest context, Consiliul de Administrație al BNR a apreciat că situația economică justifică menținerea dobânzii de politică monetară. Decizia este motivată de necesitatea „asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu”, într-o manieră care să permită o creștere economică sustenabilă.

BNR a decis astfel, în unanimitate, menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, a ratei pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% și a ratei facilității de depozit la 5,50%. Totodată, au fost păstrate nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.

Dezinflația alimentelor nu a compensat scumpirea carburanților și deprecierea leului (care se vede în importuri)

Membrii Consiliului au constatat că rata anuală a inflației „a intrat pe o pantă descendentă în iunie 2026”, coborând la 10,42%, de la 10,85% în mai. Totuși, nivelul rămâne semnificativ peste cel din martie, de 9,87%, în principal din cauza scumpirilor la energie, combustibili și prețuri administrate.

În paralel, inflația de bază CORE2 ajustat și-a întrerupt scăderea. Aceasta a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, pe fondul accelerării prețurilor serviciilor și al componentelor non-alimentare. Membrii Consiliului au remarcat că dezinflația alimentelor procesate nu a fost suficientă pentru a compensa aceste evoluții.

BNR identifică drept surse importante ale presiunilor inflaționiste „efecte indirecte ale scumpirii combustibililor” și „creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri”. La acestea se adaugă „nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”.

Noua prognoză pentru finalul lui 2026, cu 0,6pp mai ridicată decât cea din mai

Una dintre principalele modificări din minuta BNR este înrăutățirea prognozei privind inflația. Banca centrală estimează acum o rată anuală de 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% în proiecția din mai.

Pentru decembrie 2027, prognoza este de 3,4%, iar pentru iunie 2028 de 2,8%. BNR spune că inflația va reintra în intervalul țintei „la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă”.

În trimestrul III din 2026 este anticipată o corecție descendentă substanțială a inflației, după epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la electricitate și ale majorării TVA și accizelor. Ulterior, însă, inflația va fluctua și va continua să se afle pe o traiectorie mai ridicată decât în prognoza anterioară.

„Balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt”, avertizează Consiliul. Printre principalele riscuri sunt evoluția prețurilor energiei și alimentelor, seceta severă, precum și cotația petrolului și a altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNR vede o redresare mai modestă a activității economice

Datele analizate de BNR reconfirmă stagnarea economiei în trimestrul I din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025. Evoluția implică „o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată”.

În termeni anuali, economia s-a contractat cu 1,2% în primul trimestru. Potrivit BNR, determinantul major al scăderii a fost „aportul negativ considerabil mărit al variației stocurilor”, la care s-au adăugat efectele contracționiste ale consumului gospodăriilor.

Pentru trimestrele II și III, Consiliul consideră probabilă „o redresare mai modestă a activității economice” decât cea anticipată în prognoza precedentă. Aceasta înseamnă că deficitul de cerere agregată va coborî la valori mai joase decât se estima anterior.

Consumul scade, investițiile devin principalul sprijin

BNR anticipează o scădere mai pronunțată a consumului privat în 2026. În schimb, investițiile sunt văzute drept principalul factor de susținere a economiei în acest an.

„Formarea brută de capital fix va rămâne în 2026 principalul factor de susținere a activității economice”, arată minuta, iar investițiile ar urma să contribuie consistent la redresarea economiei în 2027, pe fondul atragerii unui volum mai mare de fonduri europene.

BNR avertizează însă că exportul net va avea un impact „marginal contracționist” atât în 2026, cât și în 2027. Deficitul de cont curent se va ajusta mai lent decât în proiecția precedentă și va rămâne „considerabil deasupra standardelor europene”.

Consiliul califică deficitul extern drept „o vulnerabilitate majoră”, cu riscuri pentru inflație, prima de risc suveran și, în final, pentru sustenabilitatea creșterii economice.

Piața muncii: semnale contradictorii

Pe piața muncii, BNR vorbește despre o „cvasi-stopare a tendinței de relaxare” în trimestrul II. Scăderea numărului de salariați s-a încetinit în aprilie-mai, iar rata șomajului BIM a coborât ușor față de media de 6,4% din trimestrul precedent.

Sondajele din iulie transmit însă semnale mixte: intențiile de angajare pe termen foarte scurt au revenit după două trimestre de scăderi, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă, ajungând la „un minim al ultimilor 6 ani”.

În același timp, salariul brut nominal a continuat să-și reducă ritmul anual de creștere în aprilie și mai, în timp ce costul unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un salt în mai.

Leul, expus la „deficitele gemene”

BNR consideră că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate. În iulie, cursul leu/euro s-a menținut pe palierul superior pe care s-a repoziționat la sfârșitul lunii mai.

Consiliul indică drept vulnerabilități „deficitele gemene încă mari” și incertitudinile generate de situația politică internă. BNR subliniază repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și continuarea corecției fiscale și atragerea fondurilor europene.

Creditarea accelerează

Un semnal important din economie este accelerarea creditului acordat sectorului privat. Ritmul anual a urcat la 8,4% în iunie, de la 7,7% în mai.

BNR notează că ritmul creditului în lei a crescut „notabil, după 5 trimestre de scădere continuă”, în principal pe fondul intensificării creditării companiilor nefinanciare. În același timp, creditul în valută a continuat să crească relativ alert.

PNRR, esențial pentru revenirea economiei

În perspectiva unei economii afectate de consolidarea fiscală, BNR pune un accent deosebit pe fondurile europene.

Membrii Consiliului au subliniat „importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR”, considerate esențiale pentru compensarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Fondurile europene sunt văzute și ca o sursă pentru reformele structurale, tranziția energetică, creșterea potențialului economiei și consolidarea rezilienței acesteia.

(Citește și: ”BNR menține dobânda-cheie la 6,50% – Banca centrală vede o ușoară redresare a economiei – Estimări pe termen scurt și riscuri”)

***