Execuția la 7 luni, surpriza: colectarea TVA a crescut peste țintă după căderea guvernului – Deficitul bugetar, jumătate față de anul trecut la aceeași dată – Costuri suplimentare cu dobânzile

Execuția la 7 luni, surpriza: colectarea TVA a crescut peste țintă după căderea guvernului – Deficitul bugetar, jumătate față de anul trecut la aceeași dată – Costuri suplimentare cu dobânzile

Bugetul general consolidat a înregistrat în primele șapte luni din 2026 un deficit de 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, față de un deficit de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, în perioada similară din 2025.

Evoluția a fost determinată de faptul că veniturile au avut un ritm de creștere semnificativ mai mare decât cheltuielile. Astfel, sumele colectate la bugetele statului au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei, potrivit datelor privind execuția bugetului general consolida, prezentate de Ministerul Finanțelor Publice (MPF). Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 19,3% la 20,1%, iar cheltuielile au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

TVA a adus cea mai mare creștere dintre principalele taxe

Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 18,56 miliarde de lei, respectiv 26,5%, peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. De remarcat că gradul de colectare și atingerea țintelor de colectare au crescut din luna mai încoace, după căderea guvernului:

TVA reprezintă astfel 21,5% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, față de 18,9% în perioada similară din 2025.

Ministerul Finanțelor leagă evoluția de majorarea încasărilor brute din TVA, cu 21,7%, în contextul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. În același timp, rambursările de TVA au crescut cu 4,6%, de la 19,59 miliarde de lei la 20,48 miliarde de lei.

În ansamblu, veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. TVA a avut o contribuție de 18,56 miliarde de lei la această creștere, fiind urmată de impozitele și taxele pe proprietate, cu un plus de 2,46 miliarde de lei, și de contribuțiile de asigurări, cu 8,08 miliarde de lei.

Investițiile totale cresc, dar cheltuielile de capital scad

Cheltuielile de investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, de la 61,68 miliarde de lei în perioada similară din 2025, o creștere de 14,83 miliarde de lei.

Evoluția este însă diferită în funcție de sursa de finanțare.

Cheltuielile de capital – respectiv investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat – au fost de 26,60 miliarde de lei, în scădere cu 5,51 miliarde de lei, respectiv 17,2%, față de anul trecut. Ponderea lor în PIB a coborât de la 1,7% la 1,3%.

Creșterea investițiilor totale a fost, prin urmare, susținută în principal de proiectele finanțate din fonduri externe.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 71,05% din valoarea investițiilor de 76,51 miliarde de lei reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, din asistența financiară nerambursabilă PNRR și din componenta de împrumut a PNRR.

Ministerul Finanțelor precizează că scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale este influențată și de baza de comparație, respectiv de „caracterul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.”

Fondurile europene și PNRR au o contribuție tot mai mare la execuție

Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și al prefinanțărilor au totalizat 19,85 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.

În cazul PNRR, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile au crescut de la 7,16 miliarde de lei la 16,06 miliarde de lei, respectiv cu 124,4%.

Și pe partea de cheltuieli se observă accelerarea utilizării acestor fonduri. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 25,05 miliarde de lei, în creștere cu 39,1%.

Plățile aferente proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă din PNRR au fost de 19,81 miliarde de lei, cu 122,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, plățile aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 9,80 miliarde de lei, cu 2,6% mai mici decât anul trecut.

Datele indică, totodată, închiderea progresivă a finanțărilor aferente cadrului financiar 2014-2020: sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și al prefinanțărilor aferente acestui cadru au coborât de la 5,76 miliarde de lei la 17,3 milioane de lei.

Cheltuielile cu personalul scad, dar dobânzile cresc puternic

Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei, respectiv 4,1%, sub nivelul din primele șapte luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 5,2% la 4,7%.

Ministerul Finanțelor leagă reducerea de diminuarea unor sporuri pentru categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale adoptate pentru perioada 2025-2026.

În sens opus, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 8,41 miliarde de lei, respectiv 26,5%, până la 40,12 miliarde de lei. Ponderea acestora în PIB a urcat de la 1,7% la 2%.

Astfel, reducerea cheltuielilor de personal este însoțită de o creștere importantă a costului cu dobânzile. Diferența dintre cele două evoluții este de circa 12,5 miliarde de lei în termeni de variație anuală.

Creșteri ale cheltuielilor cu bunuri și servicii / Scăderi la asistență socială

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 6 miliarde de lei, respectiv 11,2%, la 59,60 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea a fost determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

În același timp, cheltuielile de asistență socială au rămas relativ stabile, la 146,59 miliarde de lei, cu 0,6% sub nivelul din primele șapte luni din 2025. Ponderea lor în PIB a scăzut de la 7,7% la 7,1%.

(Citește și: ”Delegație a Congresului SUA, la Finanțe. Ministrul Nazare: „Una dintre direcţiile strategice ale perioadei următoare – mai mult capital american în România, mai multe proiecte comune””)

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *