Doar 3% dintre firmele cu minim 10 angajați au integrat AI în procese sau sisteme – Opt din 10 firme nu au măsuri de formare pentru angajați

Un procent de 61,7% dintre firmele cu cel puțin 10 angajați din economia românească folosesc inteligența artificială (AI), însă doar 3,3% dintre firme au integrat tehnologia în procesele firmei, ceea ce sugerează o utilizare răspândită, dar o integrare superficială, după cum arată un studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia.

De cealaltă parte, 38,3% dintre firme au declarat că nu folosesc deloc AI, în timp ce 33% se bazează pe o utilizare sporadică din partea unora dintre angajați, 11,8% au testat proiecte-pilot, iar 13,5% utilizează AI regulat în unele dintre activități.

La ce folosim AI

Dacă ne uităm doar la cei care folosesc AI-ul, putem vedea că principalele utilizări sunt legate de generarea de texte, emailuri și documente, de rezumarea, traducerea sau căutarea de informații sau de analiza datelor, predicții și raportare. Doar 28,5% dintre cei care folosesc AI spun că utilizează tehnologia pentru automatizarea proceselor repetitive.

Printre activitățile pentru care firmele folosesc AI mai regăsim funcția de chatbot sau asistent virtual pentru clienți, conținutul vizual și audio-video, programarea și scrierea de cod, procesele de resurse umane sau securitatea cibernetică.

Studiul a fost comandat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia și realizat de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026, prin 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați, adică proprietari, directori, responsabili IT sau alți manageri de top.

Potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale (IA) în firme, cu 5,2%. Studiul măsoară utilizarea mai larg, inclusiv folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați, și arată că IA este prezentă în majoritatea firmelor românești.

De cele mai multe ori însă, tehnologia este folosită superficial, fără reguli, fără formare și fără fundamentul digital care ar aduce câștiguri de productivitate, după cum arată una dintre concluziile principale ale studiului.

De ce nu adoptăm

Adoptarea AI depinde mai mult de nivelul de digitalizare al firmei decât de mărimea acesteia, conform studiului, întrucât utilizarea AI crește de la 33% la firmele fără niciun instrument digital la 91% la cele cu trei sau mai multe, o diferență de 58 de puncte procentuale.

Între firmele mici și cele mari, diferența este de doar 25 de puncte. La același nivel de digitalizare, mărimea nu mai are un efect semnificativ asupra adoptării AI.

Una dintre problemele care au ieșit la suprafață este tocmai lipsa infrastructurii digitale: 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate, iar printre firmele cu 10-25 de angajați ponderea urcă la 55%, față de 3% la firmele mari.

Intențiile de investiție adâncesc, la rândul lor, decalajul: 30% dintre firme vor să investească în AI, de la 6% dintre cele fără instrumente digitale la 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. Finanțarea externă apare ca nevoie identificată de către 78% dintre firmele care vor să investească în AI.

„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială, dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc digitalizate sau slab digitalizate, deci în aceste organizații AI înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a AI în activitățile firmelor”, a declarat Alexandru Dănescu, coautor al studiului.

În funcție de fundamentul digital și de intensitatea utilizării AI, studiul împarte firmele în cinci categorii: deconectate, neechipate, dar active, echipate dar inactive, în experimentare și integrate. Cele mai multe sunt în experimentare sau deconectate.

Angajații în era AI

Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților, în timp ce doar 24% și-au consultat angajații în vreun fel, iar 26% au cel puțin o măsură de utilizare responsabilă a inteligenței artificiale la nivelul companiei.

Toate trei cresc cu mărimea și cu cifra de afaceri, iar consultarea și utilizarea responsabilă cresc și cu prezența capitalului străin. Sectorul și regiunea nu contează.

Chiar și la firmele mari, utilizarea responsabilă ajunge la puțin peste jumătate. Prin urmare, îmbunătățirea guvernanței AI nu e o problemă care se rezolvă odată cu dimensiunea firmei. Printre firmele care chiar folosesc IA, cifrele urcă (38% consultare, 43% utilizare responsabilă), dar rămân departe de un standard universal.

Studiul a fost lansat săptămâna aceasta printr-o dezbatere la care a participat și Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, care a vorbit despre voucherele care ar putea fi acordate companiilor private, în special IMM-urilor, pentru a încuraja adopția AI.

„Aşa cum sunt şi în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopţie a unor componente AI în ecosistemul lor.

Dacă acest proces va funcţiona, el va primi în continuare genul ăsta de suport. Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obţină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet”, a declarat ministrul Bogdan Dumitru.

(Citește și: „Studiu alarmant: Cel puțin 1 din 2 elevi folosește AI pentru rezolvarea integrală a temelor”)

(Citește și: „Doar 18% dintre companii valorifică folosirea AI – succesul nu vine din investiția în algoritmi, ci din abilitatea angajaților de-a folosi AI”)

(Citește și: „Memorandumul Just.AI – Inteligenţa artificială în serviciul sistemului judiciar, semnat la Cotroceni – primul cadru național pentru utilizarea AI în justiție”)

***