Finanțele au mai atras 305 mil. € prin plasamente private externe în octombrie – Totalul ajunge la 4 mld. €, cât o emisiune clasică pe piețele internaționale
Trezoreria de stat a operat în luna octombrie două noi plasamente private pe piața de finanțare externă, în valoare cumulată de 305 milioane de euro (peste 1,6 mld. lei), potrivit celor mai recente date ale Ministerului de Finanțe, consultate de CursDeGuvernare.ro. Spre deosebire de banii ridicați de pe piețele internaționale publice, aceste împrumuturi implică în general negocieri mai discrete cu băncile și finanțatorii mari ai României.
Până acum, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, Trezoreria de stat a împrumutat de pe piața externă, prin plasamente private, echivalentul a 2,2 miliarde de euro, prin 8 astfel de finanțări, în timp ce de pe piața internă au fost atrase 9,6 miliarde de lei tot prin 8 plasamente private.
Soluția de avarie, în contextul crizei politice prelungite: Finanțele au luat prin plasamente private pe piața externă cât printr-un împrumut clasic pe piețele internaționale
La această dimensiune record (practic echivalentul unui împrumut extern de 4 mld. euro la cursul de schimb recent), plasamentele private interne și externe au reprezentat o soluție de avarie pentru Trezorerie, atât în contextul conflictului SUA-Iran și al turbulențelor produse de război pe piețele internaționale, cât și pe fondul crizei politice prelungite produse de ruperea Coaliției de guvernare pro-europene de către PSD, prin introducerea și votarea unei moțiuni de cenzură comune cu AUR împotriva Guvernului Bolojan.
Notă: Înainte de aceste plasamente private externe din octombrie, ultimele plasamente private externe ale Finanțelor au avut loc tocmai în final de lună iulie.
Primul din cele două plasamente private din octombrie reprezintă un împrumut pe 10 ani, de 250 milioane de euro. Al doilea este un plasament de doar 55 milioane de euro, pe 5 ani.
Plasamente private pe piața externă, în 2026:
Plasamente private pe piața internă, în 2026:
Criza politică și războiul din Golful Persic au grevat finanțarea celor 270 miliarde lei lipsă ai Guvernului din acest an: până la 12 octombrie a acoperit doar 70% din necesar
În acest an, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat mai mult de pe piața internă. Prelungirea crizei politice a limitat fereastra de oportunitate în care România poate reveni pe piețele externe în condiții favorabile, iar Trezoreria a așteptat formarea unui nou guvern înainte de a decide o nouă emisiune, după cum a declarat în septembrie șeful Trezoreriei din Ministerul Finanțelor, Ștefan Nanu, la o conferință JPMorgan de la Londra, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Până acum, România a atras 4,7 miliarde de euro de pe piețele internaționale publice, prin emisiuni de bonduri în euro și dolari, la care se adaugă cele 2,2 miliarde de euro prin plasamente private. Conform Bloomberg, Nanu a mai spus la conferința din septembrie de la Londra că Finanțele vor reduce probabil volumul împrumuturilor planificate pentru acest an de pe piețele externe, stabilit inițial la 10 miliarde de euro.
Finanțele vor lansa cel mai probabil o nouă emisiune de eurobonduri cândva în următoarea perioadă, până la final de an.
Finanțele au utilizat intens plasamentele private în special în perioada martie-mai: 6,4 mld. lei doar de pe piața internă + sute de mil. euro de pe piața externă
Finanțele au realizat aceste plasamente private pentru investitori (adică titlurile nu sunt vândute la licitații publice precum cele regulate de luni și joi) în special în perioada cea mai volatilă a războiului SUA-Iran din Orientul Mijlociu, adică lunile martie-mai, când piețele au digerat cu mari dificultăți perturbările produse în special în materie de aprovizionare cu petrol.
”La data de 14 mai 2026, plasamentele private în format tap și împrumut pe piața externă au totalizat echivalentul a 1,68 miliarde de euro, în timp ce pe piața internă plasamentele private în format de împrumut au totalizat echivalentul a 9,4 miliarde de lei”, arată Ministerul Finanțelor în raportul privind execuția planului de finanțare din luna mai.
Comparativ, la data de 31 martie 2026, plasamentele private în format tap și împrumut pe piața externă au totalizat echivalentul a 1,33 miliarde de euro, în timp ce pe piața internă plasamentele private în format de împrumut au totalizat 400 de milioane de euro și 3,01 miliarde de lei.
Incertitudinea s-a mai disipat, ratingul va rămâne investment-grade cel puțin până în februarie
Amintim că marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost că împrumutul din primul trimestru de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare.
De notat totuși că un deficit bugetar sau per total necesarul de finanțare al României (care include și sumele necesare rostogolirii datoriei care ajunge la scadentă într-un an calendaristic) nu poate rămâne fără finanțare într-o țară UE, altfel riscându-se incapacitatea de plată, motiv pentru care instituțiile financiare, Finanțele și BNR-ul conlucrează pentru asigurarea finanțărilor necesare tuturor plăților antamate prin buget.
(Citește și: Trezoreria s-a împrumutat cu 20 mld. lei prin plasamente private în acest an: o soluție de avarie la dimensiune record)
(Citește și: România a acoperit doar 70% din necesarul de finanțare, după mai bine de 9 luni din 2026 -Trezoreria ar putea ieși pe piețele externe după instalarea noului guvern)
(Citește și: Ce face România cu banii împrumutați: 75% din ei se duc pe rostogolirea datoriilor și pe dobânzi – Datoria publică a ajuns la 1.205 mld. lei, 60,4% din PIB – Doar 3,2% din PIB se duce pe finanțarea deficitului primar)
(Citește și: Surplusul de lichiditate din bănci a scăzut cu 10 mld. lei în septembrie, după ce BNR a intervenit să apere leul – Tensiunile de pe piețe s-au calmat după reconfirmarea ratingului de către Standard & Poor’s)
(Citește și: Încordare pe piețele financiare, înainte de decizia de rating a S&P: BNR lasă liber cursul, bursa continuă revenirea, ROBOR face un nou salt, dobânzile suverane sunt la maxime)
(Citește și: Situația de la care pornește noul premier: deficit în scădere și inflație în frânare, dar industrie în cădere, șomaj în creștere, energie în criză, dobânzi de „junk” și un necesar de finanțare acoperit abia 65%. Piețele nu mai au răbdare)
(Citește și: Bloomberg: Investitorii tratează obligațiunile României ca pe singurele titluri „junk” din UE – Investitorii urmăresc reducerea deficitului din acest an și se așteaptă ca bugetul pe 2027 să continue tendința)
***







