Marius Lazurca, întâlniri la Washington cu Elbridge Colby și oficiali ai Departamentului de Stat: „România e un aliat pregătit să facă mai mult la Marea Neagră“. Colby vine miercuri la București

Marius Lazurca, consilierul președintelui Nicușor Dan pentru securitate națională și politică externă, a avut săptămâna trecută o rundă de întâlniri la Washington cu oficiali de rang înalt ai administrației americane, între care Elbridge Colby, subsecretarul pentru strategie și politici din cadrul Pengatonului și unul dintre principalii responsabili ai revizuirii posturii militare americane în Europa.
Colby este și arhitectul așa-numitului NATO 3.0, în esență o transformare a Alianței și o mutare a trupelor americane pe continentul european dinspre Vest spre Est.

Lazurca s-a mai întâlnit și cu alți oficiali americani, respectiv cu Allison Hooker, subsecretar de stat pentru afaceri politice în cadrul Departamentului de Stat, Thomas DiNanno, subsecretar de stat tot în cadrul Departamentului de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, și Dan Holler, consilier al lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Lazurca a avut întâlniri și cu reprezentanți ai Congresului, think tank-urilor și presei.

„România este un aliat indispensabil al SUA în Marea Neagră, aflat în prima linie și care își face partea. Suntem pregătiți să facem mai mult, înțelegând în același timp că descurajarea pe termen lung necesită solidaritatea SUA și o prezență militară și economică americană mai puternică în România”, a transmis Lazurca.

Întâlnirea cu Colby, la care a participat și Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a continuat dialogul început în vară privind prezența militară americană în Europa, respectiv consolidarea sau extinderea acesteia în România. Cei doi s-au întâlnit anterior la Pentagon, la sfârșitul lunii iulie, și la sediul NATO de la Bruxelles, la sfârșitul lunii august, când Lazurca a transmis poziția României privind revizuirea posturii forțelor SUA în Europa. Colby este unul dintre oficialii-cheie care coordonează acest proces.

De notat că miercuri, 4 noiembrie, Elbridge Colby este așteptat în România. Vizita, angajată de Colby la sfârșitul lunii august după întâlnirea cu Lazurca, a fost anunțată săptămâna trecută de ministrul Apărării, Radu Oprea, care a precizat că discuțiile vor viza inclusiv securitatea la Marea Neagră, prezența americană la Mihail Kogălniceanu și Deveselu și proiectele de apărare care pot fi dezvoltate împreună cu Statele Unite.

Lazurca, interviu pe larg în presa din SUA

Marius Lazurca a avut cu ocazia vizitei în SUA și interviu la The Daily Signal, el referindu-se în interviu la prezența sa în Statele Unite, respectiv că le-a transmis interlocutorilor americani că relația strategică SUA-România a adus multe beneficii ambelor părți, „dar a venit momentul să fim mai ambițioși”. El a apreciat că este timpul să fie intensificate angajamentele reciproce în sectoare esențiale pentru ambele țări.

El a admis în interviu că președintele SUA, Donald Trump, a avut dreptate când a spus că Europa ar trebui să își asume responsabilități mai mari pentru propria securitate. Lazurca a afirmat că relația de cooperare dintre SUA și România a produs rezultate semnificative în domeniile apărării și securității, dar nu a atins același nivel în plan economic și că a venit momentul ca această „asimetrie” să fie corectată. El a invocat și sentimentul proamerican din România.

„Consilierul pentru securitate națională al României a vizitat săptămâna aceasta Washingtonul, D.C., cu un mesaj pentru omologii săi americani: suntem deschiși pentru afaceri”, comentează site-ul de știri și comentarii Daily Signal, citat de News.ro.

„Sunt aici pentru a le spune interlocutorilor mei americani că relația noastră strategică a adus multe beneficii ambelor părți, dar a venit momentul să fim mai ambițioși. Este timpul să (…) ne intensificăm angajamentele reciproce în sectoare esențiale pentru țările noastre”, a declarat Lazurca.

România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre vecinii acesteia care sunt membri ai NATO sau ai Uniunii Europene, iar ultimele luni au adus o escaladare gravă a războiului din vecinătate, a mai declarat Lazurca.

„Trecem printr-o etapă de escaladare foarte gravă. România este probabil țara cea mai expusă efectelor de propagare ale acestui război”, a declarat Lazurca, făcând referire la intensificarea atacurilor rusești împotriva Ucrainei și la posibilele consecințe pentru țările vecine.

Apropierea României de Ucraina este unul dintre motivele pentru care Lazurca s-a declarat încurajat de eforturile președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului.

„Susținem foarte mult, din punct de vedere politic”, inițiativele de pace ale lui Trump, a declarat Lazurca. „Ne-am dori ca acest război să se încheie.”

El a avertizat însă că simpla încetare a luptelor nu ar fi suficientă. Potrivit acestuia, obiectivul final ar trebui să fie o Ucraină suverană și liberă.

„O pace nedreaptă nu este cu adevărat o pace, pentru că nu va dura. Din acest motiv, este important să obținem o încetare a focului. Acesta este primul pas și doar primul pas”, a declarat Lazurca.

Lazurca: „Președintele Trump a avut dreptate”

Acesta a abordat în cadrul interviului și subiectul mutării responsabilității pentru apărarea convențională a Europei pe umerii europenilor.

„Noi, în România, considerăm că securitatea națională este o responsabilitate națională” și că țările „trebuie să acorde mai multă atenție securității proprii”, a declarat Lazurca.

„În această privință, am considerat și considerăm în continuare că președintele Trump a avut dreptate când a spus că Europa ar trebui să își asume responsabilități mai mari pentru propria securitate”, a argumentat el.

Lazurca a declarat că România va aloca anul acesta 3,7% din Produsul Intern Brut pentru apărare și securitate, în timp ce țările NATO depun eforturi pentru a atinge angajamentul de 5% stabilit la summitul Alianței de la Haga.

România este membră NATO din 2004, de suficient de mult timp încât, potrivit lui Lazurca, cel puțin o generație de români s-a născut fără să cunoască o altă realitate.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, împreună cu apelurile lui Trump pentru o împărțire mai echitabilă a responsabilităților, au adus în centrul atenției obligațiile care decurg din apartenența la Alianță.

România, a spus el, este „pregătită să joace un rol mai important în cadrul NATO, în direcția menționată în numeroase ocazii de președintele Trump”.

De ce România privește către America

Relația României cu Statele Unite depășește preocupările actuale legate de securitate.

Lazurca a descris o țară în care sentimentul proamerican este profund înrădăcinat, declarând pentru Daily Signal că nu există „niciun partid sau segment al populației antiamerican”.

Acest sprijin, a spus el, le oferă liderilor români posibilitatea de a acționa hotărât atunci când este necesară cooperarea cu Statele Unite.

„Românii se așteaptă ca liderii lor să fie aliniați cu SUA și să ajute SUA ori de câte ori este posibil”, a declarat Lazurca.

„Aceasta este o relație reciproc avantajoasă”, a adăugat el. „Românii se așteaptă, de asemenea, să primească mai multă securitate, mai multă prosperitate și mai multă libertate din partea SUA”, spune Lazurca.

Lazurca pune această afinitate față de America, în parte, pe seama experienței României din perioada comunistă.

Rezistența armată împotriva comunismului în România a continuat până în anii 1960, a spus el. Unii dintre cei care se opuneau regimului comunist au rămas motivați de convingerea că ajutorul avea să vină, în cele din urmă, din Statele Unite.

„Exista ceva care îi făcea pe acești oameni, aceste grupuri, să rămână (…) pregătiți să lupte”, a declarat Lazurca. „Și anume gândul că vin americanii”, a mai spus el.

România a ieșit din perioada comunistă ca o „țară anticomunistă”, a spus el, profund marcată de experiența relației cu Uniunea Sovietică.

Cele două națiuni împărtășesc atât valori, cât și interese de securitate, a afirmat Marius Lazurca, descriind România drept o țară creștină care acordă importanță valorilor familiale și este „în mod natural (…) conservatoare în multe privințe”.

Prin urmare, relația dintre cele două țări s-a dovedit a fi, potrivit lui, una care rezistă schimbărilor ideologice și schimbărilor de administrație.

„Ne place să forăm”. Domeniile pe care România le propune pentru intensificarea cooperării economice cu SUA: Energia, transporturile și logistica

Lazurca a declarat că România dorește să transforme această istorie comună și parteneriatul în domeniul securității într-o relație economică mai puternică.

El a afirmat că relația de cooperare dintre SUA și România a produs rezultate semnificative în domeniile apărării și securității, dar nu a atins același nivel în plan economic.

„A venit momentul să corectăm (…) această asimetrie”, a spus el.

Lazurca a identificat energia, transporturile și logistica, noile tehnologii, inteligența artificială și producția de echipamente militare drept domenii în care cele două țări și-ar putea extinde cooperarea.

„Ne aliniem la cele mai importante priorități ale acestei administrații într-un mod foarte organic și natural”, a spus el. „Nu trebuie să facem niciun efort pentru a părea aliniați”, a mai afirmat el.

Energia reprezintă una dintre cele mai importante oportunități.

Lazurca a făcut referire la Neptun Deep, un proiect de exploatare a gazelor naturale offshore în Marea Neagră, despre care a spus că ar putea ajuta România și Europa să își reducă dependența de gazele rusești.

„România este deschisă pentru afaceri. Poate părea o glumă, dar nu este chiar o glumă. Ne place să forăm”, a declarat el.

Lazurca a susținut că România poate fi genul de partener european pe care administrația Trump l-a cerut: unul dispus să investească mai mult în propria apărare, menținând în același timp o relație strânsă cu Statele Unite și deschizând noi oportunități de cooperare economică.

Republica Moldova se confruntă cu presiuni din partea Rusiei

Războiul din Ucraina vecină nu reprezintă singura preocupare a României în ceea ce privește influența Rusiei în regiune.

Lazurca, care a fost anterior ambasadorul României în Republica Moldova, a indicat această țară drept o altă țintă a presiunilor rusești.

„Cu excepția, desigur, a Ucrainei, Republica Moldova este țara care suferă cel mai mult de pe urma consecințelor războiului”, a spus el, argumentând că Republica Moldova merită mai multă atenție politică și asistență.

Lazurca a făcut referire în mod special la Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, ca exemplu al tacticilor rusești care preced invazia pe scară largă a Ucrainei.

România a încercat să ajute Republica Moldova, a declarat Lazurca, menționând că cele două țări au în comun limba și istoria.

Provocările de securitate cu care se confruntă Ucraina, Republica Moldova și România întăresc importanța unei relații solide cu Washingtonul, a spus Lazurca. Ele a subliniat, de asemenea, argumentul său potrivit căruia europenii trebuie să facă mai mult ei înșiși, iar mesajul său către Statele Unite este că România este pregătită să facă ambele lucruri.

(Citește și: Marius Lazurca, la CNN, din Washington: „Avem o situație de securitate foarte gravă în Marea Neagră – Peste 600 de nave au fost lovite – E nevoie de prezență militară americană mai puternică în România)

(Citește și: Elbridge Colby, omul Pentagonului pentru revizuirea prezenței militare americane în Europa, vine la București – România a făcut o ofertă Washingtonului pentru costurile staționării trupelor SUA)

(Citește și: România, în negocierile privind redimensionarea forțelor SUA în Europa: Bucureștiul și-a înmânat poziția oficială către SUA – Consilierul prezidențial pe securitate Marius Lazurca s-a întâlnit cu nr. 2 din Pentagon, care va vizita România)

(Citește și: FT / Marea Neagră a devenit mai periculoasă și mai letală decât Strâmtoarea Ormuz: peste 570 de nave lovite și peste 40 de morți anul acesta – Asigurarea a ajuns la 15% din valoarea navei)

***