Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare a revenit în octombrie în zona de contracție după trei luni consecutive de expansiune

Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare a revenit în octombrie în zona de contracție după trei luni consecutive de expansiune

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România (BCR) a coborât la 48,7 puncte în octombrie, de la 50,9 în septembrie, întrerupând o perioadă de trei luni de expansiune.

Această contracție a fost determinată, în principal, de reducerea volumului de comenzi noi și al producției. Comenzile noi la export s-au împuținat, de asemenea, în octombrie, sugerând o slăbire a cererii – atât interne, cât și externe – pe parcursul lunii. În același timp, estimarea preliminară a indicatorului PMI pentru industria prelucrătoare din Germania (S&P Global) a indicat o rată de expansiune mai ridicată în octombrie față de septembrie.

Al patrulea an de contracție pentru industria românească

Probabil că 2026 va marca al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale în România. Războaiele din Ucraina și Iran exercită o presiune semnificativă asupra piețelor energetice, majorând costurile pentru ramurile industriale mari consumatoare de energie.

Deși se preconizează că cheltuielile destinate industriei de apărare din UE, alături de măsurile fiscale de sprijin la scare mare din Germania – vizând infrastructura și apărarea – vor impulsiona producția industrială europeană, redresarea va fi inegală.

Totodată nu este clar în ce măsură România va putea beneficia de acest context, sau dacă va beneficia în vreun fel.

Cauzele care au dus la contracția producției industriale

Indicele PMI pentru producție a intrat în teritoriul contracției, în octombrie, după trei luni de expansiune, reflectând declinul comenzilor noi și o cerere, în general, slabă. Comenzile noi au urmat o traiectorie similară, înregistrând o contracție în octombrie.

Managerii de achiziții, participanți la sondaj au indicat cererea redusă, presiunile inflaționiste, incertitudinea din piață și bugetele limitate ale clienților drept factori principali care au afectat negativ activitatea industrială.

Comenzile noi la export s-au contractat în octombrie pentru a cincea oară în ultimele șase luni. Această scădere a fost cea mai pronunțată din iunie încoace și a fost atribuită, în mare parte, unei cereri mai slabe din partea clienților internaționali; companiile au raportat un număr mai mic de solicitări, pe fondul unui climat geopolitic incert.

Indicele privind producția viitoare a coborât, în octombrie, la cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul sondajului, reflectând îngrijorările tot mai mari legate de incertitudinea politică, presiunile inflaționiste și scăderea puterii de cumpărare.

Ocuparea forței de muncă a continuat să înregistreze o îmbunătățire modestă în octombrie, numărul de angajați din fabrici crescând pentru a treia lună consecutivă. Companiile care au angajat personal suplimentar au pus, în general, recrutările pe seama creșterii recente a volumului de comenzi primite.

Durata de livrare a furnizorilor a crescut și mai mult în octombrie, performanța acestora deteriorându-se în cel mai rapid ritm din iunie până în prezent. Creșterea duratelor de livrare a rămas, per ansamblu, modestă, companiile indicând drept cauze principale penuria de stocuri, limitările privind personalul la nivelul furnizorilor și întârzierile în serviciile de curierat.

Au crescut costurile de producție

În luna octombrie, stocurile de materiale achiziționate au scăzut pentru a zecea lună consecutiv, ritmul de diminuare accelerând până la un nivel moderat. Companiile au pus această reducere a stocurilor pe seama unui volum mai scăzut al comenzilor și a eforturilor de a proteja fluxul de numerar. Totodată, unele firme au menționat utilizarea stocurilor existente pentru a compensa întârzierile în livrări și lipsa anumitor intrări în procesul de producție.

Costurile de producție au înregistrat o nouă creștere semnificativă în octombrie, ritmul inflației accelerând ușor față de luna anterioară.

Dintre cele 14% dintre companii care au raportat costuri mai mari, majoritatea au invocat creșterea prețurilor la energie, combustibil, transport, materii prime și produse derivate din petrol.

Evoluțiile cursului de schimb față de euro au contribuit, de asemenea, la presiunile asupra costurilor. Transmiterea acestor costuri mai ridicate către prețurile produselor finite a rămas parțială, indicele aferent înregistrând o creștere mai modestă, deși într-un ritm ușor mai accelerat decât în ​​luna septembrie.

Cititi si: Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare se menține de trei luni consecutive în domeniul de expansiune – Insuficient însă pentru a evita al patrulea an de scădere a industriei

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *