Tezaur de monede otomane şi ragusane, descoperit de un căutător de comori / FOTO
Un număr de 50 de monede de argint din secolul XVIII, emise de sultani otomani şi Republica Ragusa, au fost descoperite pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, la marginea unui drum străvechi situat într-o zonă acoperită cu gunoaie contemporane, de un pasionat căutător de comori, dotat cu un detector de căutat metale.
Tezaurul ar fi fost îngropat în pământ într-o ulcică de lut, la marginea unui drum care ducea spre capitală şi pe care, în trecut, mulţi tâlhari atacau şi jefuiau, relatează Agerpres.
„La finalul săptămânii trecute, pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, a fost descoperit un tezaur de monede de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către un pasionat căutător de metale. Dat fiind numărul mare de monede descoperite, acesta a luat legătura cu autorităţile judeţului şi astăzi monedele se află la Muzeul Judeţean Giurgiu, urmând să fie expertizate de istorici din capitală”, a declarat directorul Muzeului Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu, Gabriel Dumitru, într-o conferinţă de presă.
Monedele au fost descoperite de Mihai Ciucur, un bărbat în vârstă de 37 de ani din Bucureşti, somelier de meserie, dar pasionat de istorie din copilărie şi care petrece mult timp în natură căutând comori. El spune că atunci când găseşte un tezaur trăieşte o bucurie foarte mare şi de aceea nu se aşteaptă la o recompensă materială pentru comoara găsită şi consideră că arheologii şi muzeografii care duc munca de zi cu zi în domeniu ar trebui ajutaţi mai mult în activitatea de căutare chiar de către cei pasionaţi de istorie.
Foto: Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu
„Monedele sunt din argint, aparţin Imperiului Otoman şi Republicii Ragusa, din cele aproximativ 50 de monede, 45 sunt otomane de la sultanii Mustafa al III-lea şi Selim al III-lea care au domnit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar monedele lor au avut putere de circulaţie. Foarte probabil ele provin din soldele ostăşeşti într-o vreme în care, pe aici, războiul era cam cum este acum în Ucraina şi, de fapt, cu asta vă spun şi presupunerea îngropării tezaurului. Pe atunci nu existau alte formule de a-ţi ascunde banii, decât punându-i într-o ulcică şi ulcica îngropând-o în pământ. Acum avem de-a face cu un caz fericit pentru cei care folosesc detectorul de metale că a fost găsit un întreg tezaur pentru că în alte situaţii găsesc doar o bucăţică de metal. La locul găsirii tezaurului erau şi nişte fragmente ceramice care susţin această idee că nu au fost undeva aruncate, ci îngropate cu intenţie”, a declarat muzeograful Emil Păunescu.