Primul draft al legii salarizării, jalon din PNRR: Noile salarii pentru medici, cum se vor calcula sporurile și care e nivelul de referință
Guvernul are în pregătire noua lege a salarizării pentru angajații din sistemul public, jalon din PNRR cu o valoare de 700 de milioane de euro, pe care guvernul Bolojan trebuie să îl promoveze în perioada imediat următoare. Acest proiect va fi gestionat în perioada următoare de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care va prelua interimatul la Ministerul Muncii.
Primul draft al noii legi prevede că actul normativ intră în vigoare la data de 1 iulie 2027, pentru toate categoriile de personal bugetar, precum și faptul că, la data intrării în vigoare valoarea de referință este de 4.325 lei, în funcție de care se vor face calculele utilizând coficienții de salarizare. Proiectul de lege este încă în lucru la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor și poate fi modificat, conform Profit.ro.
Conform draftului, un medic primar ar urma să primească pe lună un salariu brut de 17.300 de lei începând din iulie 2027, în timp ce un medic rezident de anul I un salariu brut de 8.304 lei, prevede proiectul Legii Salarizării pregătit de către Guvern. Un asistent medical principal va avea 8.218 lei brut, iar unul debutant 7.396 lei.
Schimbări preconizate cu privire la salarizarea personalului din familia ocupațională de funcții bugetare Sănătate și asistență socială
Conform sursei citate, pentru personalul din sănătate, proiectul de lege propune combinarea celor 4 grile de salarizare existente în prezent, într-una singură. Nivelul coeficienților se stabilește prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de categoriile unitaților sanitare, subunităților sanitare și secțiilor din cadrul acestora, între limite: maximă coeficient majorat cu 10% și minimă coeficient diminuat cu 10%.
Criteriile pentru așezarea fiecărei specialități/loc de muncă în interval trebuie propuse de către MS, care vor include și criterii de diferențiere a salariului de bază în cadrul unei specialități, în funcție de volumul de activitate al salariatului.
Au fost preluate propunerile Ministerului Sănătății privind acordarea sporurilor pentru personalul din sănătate. Sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent, astfel:
- pentru asigurarea continuității activității si pentru gărzile efectuate de personalul sanitar se propune înlocuirea sporului de 100%, respectiv 75% din salariul de bază, cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază,
- un spor de până la 15% din salariul de bază pentru neonatologie, săli de naștere și din laboratoarele de analize medicale, față de 25% cât este în prezent,
Pentru condiții deosebit de periculoase sunt prevăzute două niveluri, respectiv:
- nivelul I: cuantumul sporului este de până la 40% din salariul de bază; iar pentru personalul nemedical/TESA din leprozerii, TBC, psihiatrie, boli infecțioase cuantumul sporului este de până la 20% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent,
- nivelul II: cuantumul sporului este de până la 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent,
- pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 5% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent,
- pentru personalul care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază, față de până la 30% cât este în prezent ,
- eliminarea sporului de până la 10% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent, pentru unitățile sanitare cu specific deosebit, precum și a sporului de până la 15% din salariul de bază, pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc,
- pentru personalul din asistență socială, sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 40% din salariul de bază, față de până la 75% cât este în prezent, conform prevederilor din CID. Cuantumul sporurilor a fost corelat cu nivelul stabilit pentru personalul din domeniul sănătății.
Conform documentului guvernamental, remunerația lunară a personalului din sectorul public include două componente principale:
a) salariul de bază, care este componenta fixă a remunerație, reprezentând salariul la care are dreptul o persoană care deține o funcție în sectorul public.
b) componenta variabilă în care sunt incluse sporurile, majorările, indemnizațiile, premiile, primele și alte tipuri de remunerații. Această componentă include o gamă largă de tipuri de remunerații care sunt, de regulă, legate de îndeplinirea anumitor sarcini (de exemplu, sporul de performanță academică, sporuri pentru sarcini specializate îndeplinite de personalul din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”), de circumstanțele/condițiile în care trebuie îndeplinite sarcinile (de exemplu, spor pentru condiții de muncă vătămătoare, spor pentru munca suplimentară, spor pentru activitatea desfășurată în localități izolate) sau de situația personală sau calificările angajaților (de exemplu, sporul acordat personalului cu handicap grav sau accentuat, indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor). Există, de asemenea, indemnizații acordate, în principiu, întregului personal din sectorul public, în mod egal și în aceeași sumă, indiferent de sarcinile și/sau condițiile/circumstanțele concrete în care se îndeplinesc funcțiile deținute (de exemplu, indemnizația de hrană).
(Citește și: Miniștrii PSD s-au retras oficial din Guvern – PSD promite că va asigura sprijinul parlamentar pentru legile necesare proiectelor din PNRR)
(Citește și: Video / Noii miniștri – cei interimari – propuși de premierul Bolojan – Cum și-au împărțit ministerele partidele rămase în Coaliție – Până luni va exista o discuție cu miniștrii demisionari ai PSD pentru atragerea fondurilor europene)
(Citește și: Criza politică omoară PNRR-ul pe ultima sută de metri – 10 mld. €, aproape pierduți din lipsa reformelor care necesită consens politic: Cele 14 jaloane critice care trebuiau să fie gata la 31 august)
(Citește și: Cristian Grosu / Criza politică și cauza ei ascunsă: fenomenul mamutului pitic. Viitorul nu sună bine)
***







