CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat prognoza de primăvară, documentul rectificând negativ estimările de creștere reală a economiei (PIB) și estimările pentru inflație, în contextul unui mediu internațional turbulent – cu șocuri multiple de ofertă care împing în sus inflația – și a intensificării procesului de scădere a deficitului bugetar.

CNSP prognozează acum, paradoxal, un PIB nominal de 2.056 miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei mai mare față de estimarea din bugetul anului 2026 (2.045 miliarde), dar asta în contextul unui deflator PIB de 7,2%, cu 1,1 puncte procentuale mai mare față de estimarea din toamnă.

România, în stagflație de 3 ani. Stagflație = creștere reală zero, dar inflație puternică

În același timp, PIB-ul real e estimat acum să crească cu doar +0,1% în 2026, o corecție negativă de 0,9 puncte procentuale – în bugetul aprobat în martie, Guvernul estima o creștere a PIB real de +1,0%. Totodată, inflația medie anuală e prognozată acum de CNSP la 7,9% în acest an, cu 1,4 puncte procentuale mai mare față de estimarea din toamnă (6,5%). Creșterea mai mare a PIB nominal, în ciuda deteriorării activității economice și a scăderii prognozei de creștere a PIB real, este o consecință a modificării deflatorului PIB.

Pentru 2027, însă, oficiul guvernamental estimează o revenire a creșterii PIB real, de +2,2%, în linie cu estimările analiștilor bancari și ale instituțiilor financiare internaționale.

• Notă: Deflatorul PIB este un indicator care reflectă modificările generale ale prețurilor bunurilor și serviciilor produse într-o economie, într-o anumită perioadă – prețurile mai mari umflă PIB-ul (totalitatea bunurilor și serviciilor produse în economie și consumate), în timp ce creșterea reală și puterea de cumpărare are de suferit. Acesta măsoară variațiile prețurilor pentru toate bunurile și serviciile produse intern (exclude importurile), nu doar pentru cele de consum, cum face indicele prețurilor de consum (IPC).

Notă: Pentru PIB datele din anul 2024 sunt semidefinitive, iar pentru anul 2025 sunt provizorii.

Revizuiri similare din partea instituțiilor financiare internaționale și ale analiștilor

Rectificarea venită de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză vine după revizuiri similare puternice operate de instituțiile financiare internaționale și de Comisia Europeană.

Ca exemplu, Banca Mondială a prevăzut o creștere economică de 0,5% pentru acest an pentru România, cu 0,8
puncte procentuale sub nivelul estimat în luna ianuarie, urmând o revenire la 1,4% în 2027. Banca Mondială consideră că investițiile publice, inclusiv din surse UE, vor compensa parțial reducerea consumului, care a avut loc în acest an (scădere de peste -6% în primele 4 luni din 2025) pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului.

În același timp, Comisia Europeană estimează la rândul ei că economia României va fi în stagflație în anul 2026 comparativ cu anul precedent, avansul PIB fiind estimat la +0,1%, urmând o accelerare accelera la +2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată, alimentată de creșterea prețurilor la produsele energetice, sunt estimate să reducă și mai mult consumul intern, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să aibă vor avea o contribuție pozitivă, atenuând pierderile determinate de reducerea consumului.

Șomaj mai mare, spune CNSP. Câștigul salarial real, după inflație, scade cu 2% în 2026

În același timp, conform Comisiei, relansarea din 2027 va fi susținută de reducerea inflației și de condițiile de finanțare mai favorabile. Șomajul va crește moderat în 2026, urmând să se reducă în 2027 la 5,9%, arată Comisia.

O prognoză similară privind creșterea șomajului are acum și CNSP, care estimează un număr mediu de 6.670 milioane de salariați la final de an, față de 6.683 milioane anterior, în prognoza de toamnă 2025.

Populația ocupată totală estimată de CNSP în prognoza de primăvară este de 7.655 milioane, față de 7.697 milioane anterior, o corecție de 42.000 persoane ocupate.

De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar este estimat să își încetinească tendința pozitivă (+5,8%), cu o valoare de 5.571 lei în final de an, mai mică cu 16 de lei mai mică față de prognoza din toamnă. Scăderea câștigului salarial real (după inflație) e estimată acum la -1,9% față de -0,9% în prognoza anterioară.

Cu cât se umflă PIB-ul lui 2026 din inflația extra: 20 mld. lei. Pe tot anul, doar inflația va adăuga 145 mld. lei la PIB-ul nominal

Pentru a înțelege impactul inflației în PIB nominal trebuie menționat că CNSP estima în primăvara lui 2025 o valoare a PIB nominal la final de 2026 de 2.036 miliarde lei. Ca urmare a creșterii suplimentare recente a prețurilor din economia internă (deflator PIB), CNSP estimează acum un PIB nominal de 2.056 miliarde de lei, cu 20 de miliarde mai mare față de estimarea din primăvara lui 2025.

În contextul unei creșteri reale a PIB de +0,1, estimările CNSP cu privire la evoluția PIB nominal arată că doar inflația internă din acest an va adăuga în 2026, la acest PIB nominal, aproximativ 145 de miliarde de lei – asta în contextul unui PIB nominal estimat la 1.909 miliarde de lei pentru finalul de an 2025.

Astfel, în lipsa inflației, PIB-ul nominal ar fi la final de 2026 de 1.911 miliarde de lei, semn al deteriorării creșterii economice reale și al faptului că valoarea adăugată brută (VAB – producția reală de bunuri și servicii din economia României) este în fapt în scădere.

(Citește și: ””Economia se schimbă IREVERSIBIL, Statul rezistă INCORIGIBIL” – CRONICILE Nr.70. Sumarul, titlurile, autorii”)

(Citește și: INS – Economia în T1: Investițiile au fost singurul motor – consumul, industria și serviciile, contribuție negativă la PIB)

(Citește și: ”Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie”)

(Citește și: Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice)

(Citește și: Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***