Cheltuielile militare globale au crescut pentru al 11-lea an consecutiv în 2025, la 2,5% din PIB – Europa urcă pe podium

Cheltuielile militare globale au crescut pentru al 11-lea an la rând în 2025. Guvernele au cheltuit în total 2,887 trilioane de dolari pe nave, aeronave, rachete și alte arme, potrivit noilor date ale Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI). Acesta este cel mai ridicat nivel al cheltuielilor militare înregistrat vreodată, potrivit DW.

„Acest lucru reflectă reacția statelor la războaiele în desfășurare, tensiuni și incertitudini geopolitice”, a declarat cercetătorul Xiao Liang din cadrul programului SIPRI privind cheltuielile militare și producția de armament.

Războiul din Ucraina și conflictul din Gaza au continuat în 2025, iar alte conflicte, precum războiul din Sudan, au amplificat instabilitatea globală. „Cu toate aceste crize încă active și cu multe planuri de cheltuieli pe termen lung deja stabilite, este probabil ca această tendință să continue și în 2026 și după.”

Europa, principalul motor al creșterii

O mare parte din creșterea globală a fost determinată de Europa, unde cheltuielile au crescut cu 14%, ajungând la 864 miliarde de dolari. Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a schimbat fundamental modul în care statele europene își percep securitatea.

Multe guverne europene se tem că Rusia ar putea reprezenta o amenințare dincolo de Ucraina. Ca răspuns, statele europene — în special membrele NATO — își cresc bugetele de apărare pentru a-și întări armatele și a descuraja agresiuni suplimentare.

„Acesta este cu siguranță principalul factor”, a spus Liang. „În ultimii ani, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au fost motorul principal în Europa. Dar în 2025, accentul s-a mutat către statele din Europa Centrală și de Vest, pe măsură ce planurile lor de militarizare încep să se materializeze. Acestea au înregistrat cea mai mare creștere anuală de la sfârșitul Războiului Rece.”

Bugetul de apărare al Spaniei a crescut cu 50%, al Poloniei cu 23%, iar al Italiei cu 20%.

Germania își modifică regulile bugetare pentru a acomoda un buget mai mari pentru apărare

Germania a fost cel mai mare cheltuitor militar din Europa în 2025. Bugetul său de apărare a crescut cu 24%, ajungând la 114 miliarde de dolari, ceea ce o plasează pe locul patru la nivel global. Pentru prima dată din 1990, cheltuielile militare ale Germaniei au depășit pragul NATO de 2% din PIB, ajungând la 2,3%.

Pentru a finanța această creștere, parlamentul german a modificat regulile fiscale în 2025. Cheltuielile militare care depășesc 1% din PIB sunt acum exceptate de la „frâna datoriei”, permițând guvernului să se împrumute mai mult pentru apărare.

„Nu cred că capacitatea militară a Germaniei crește la fel de rapid ca cheltuielile”, a spus Liang. „Dar pe termen lung, Germania devine mai puternică și mai independentă militar.”

De ce au scăzut cheltuielile SUA

Statele Unite au cheltuit mai puțin pentru apărare în 2025 — 954 miliarde de dolari, cu 7,5% mai puțin decât în anul anterior. Principalul motiv a fost lipsa unor noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina aprobate de Congres, spre deosebire de anii anteriori. SIPRI include astfel de ajutoare în cheltuielile militare ale statului donator.

„Această tendință deja se inversează”, a spus Liang. „Bugetul pentru 2026 indică o creștere semnificativă. Cu războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile din Asia, scăderea va fi probabil temporară.” Potrivit Pentagonului, doar primele șase zile ale războiului cu Iranul din 2026 au costat SUA 11,3 miliarde de dolari.

Chiar și în 2025, SUA au continuat să investească masiv în arme nucleare și convenționale, pentru a menține superioritatea militară și a descuraja China în regiunea Indo-Pacific — un obiectiv central al strategiei de securitate americane.

SUA rămân cel mai mare cheltuitor militar din lume, cu aproximativ o treime din totalul global, deși ponderea lor a scăzut constant din 2020.

China, India și Asia-Pacific

China rămâne al doilea cel mai mare cheltuitor militar din lume și și-a crescut bugetul în fiecare an în ultimii 31 de ani. În 2025, cheltuielile au crescut cu 7,4%, în cadrul planului de modernizare a armatei până în 2035. China a testat prototipuri de avioane de luptă de generația a șasea și se apropie de introducerea bombardierului stealth H-20.

Această dezvoltare are efecte regionale importante. „Modernizarea militară a Chinei și tensiunile cu vecinii au determinat creșteri ale cheltuielilor în regiune, în special în Japonia, Taiwan și Filipine”, a spus Liang. „Dar în 2025 este și o schimbare de mentalitate în rândul aliaților SUA, precum Australia, Japonia și Taiwan, care sunt presați să devină mai independenți în materie de apărare.”

Cheltuielile Japoniei au ajuns la 62,2 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu 9,7%, în cadrul unui plan de consolidare început în 2022, alimentat de îngrijorările privind China și Coreea de Nord. Programele de rachete și drone indică o transformare majoră, Japonia fiind pe cale să devină unul dintre marii cheltuitori militari globali.

India a fost al cincilea cel mai mare cheltuitor militar în 2025, cu un buget de 92,1 miliarde de dolari (+8,9%), în principal din cauza tensiunilor cu China. Totuși, un alt factor important a fost conflictul cu Pakistanul din 2025, care a implicat investiții masive în aviație și drone.

Costul mai larg al militarizării

Cheltuielile militare au crescut la aproximativ 2,5% din PIB-ul global în 2025, cel mai ridicat nivel din 2009. Asta înseamnă că guvernele nu doar cheltuie mai mult în termeni absoluți, ci alocă și o parte mai mare din producția economică pentru armată.

Această schimbare are efecte dincolo de politica de securitate.

„Va afecta alte domenii ale cheltuielilor publice”, a spus Liang. „Guvernele ar putea reduce serviciile sociale sau ajutorul pentru dezvoltare. Deci nu este vorba doar despre războaie și arme — ci despre efecte profunde în întreaga societate.”

(Citește și: ”Proiect de relansare a industriei de apărare propus de patronatul din domeniu – companiile cer un cadru legislativ și financiar care să susțină investițiile”)

***