Raport privind eficiența administrației: În peste 90% dintre județe nu au fost contractate fonduri PNRR, la nivel de CJ, până în 2025

Singurele Consilii Județene care apar cu bugete contractate prin PNRR până în 2025 sunt cele din Ilfov, Galați și Vâlcea, în timp ce toate celelalte județe nu au raportat contracte încheiate până la acest moment, conform unei analize a Guvernului.

Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.

Analiza reprezintă prima radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat.

Situația contractării fondurilor PNRR la nivel de Consilii Județene până în anul 2025 indică un grad extrem de redus de mobilizare a acestor fonduri la nivel județean, menționează documentul, care menționează următoarele concluzii, la acest capitol:

• Situația reflectă fie întârzieri în lansarea apelurilor specifice la nivel național, fie dificultăți de capacitate administrativă sau financiară la nivelul consiliilor județene.

• Lipsa accesării PNRR la acest nivel reprezintă un risc semnificativ pentru capacitatea județelor de a contribui la tranziția verde, digitalizare și modernizarea infrastructurii sociale și medicale.

• Faptul că majoritatea CJ-urilor și UAT-urilor mici nu aveau contracte semnate până în 2025, ridică riscuri majore de neutilizare a fondurilor și ratări strategice de dezvoltare, iar lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare, atrage atenția documentul.

Investițiile din fonduri europene ale instituțiilor publice locale, între 2016 – 2024

În ceea ce privește cheltuielile totale pentru investiții din fonduri europene ale instituțiilor publice locale (la nivel de CJ), în perioada 2016 – 2024, raportat la numărul locuitorilor, arată că județele Tulcea, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Mehedinți nu doar că au atras cele mai mari sume, dar au și implementat proiectele respective, indicând o capacitate administrativă și operațională solidă la nivel de CJ.

În schimb, cele mai slabe valori la execuția fondurilor europene per capita se regăsesc în județele Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare, ceea ce sugerează fie întârzieri în implementare, fie dificultăți în absorbția efectivă a fondurilor atrase.

Indicatorul reflectă execuția reală a investițiilor din fondurile europene atrase, prin cheltuielile realizate de consiliile județene în perioada 2016–2024. Valorile sunt exprimate în lei per locuitor.

Trendul general urmează distribuția veniturilor, ceea ce semnalează o corelare între alocare și execuție, precizează Raportul.

Concluziile privind situația investițiilor, din fonduri naționale și europene, la nivel local

Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) și CJ-urile performante tind să fie cele cu infrastructură instituțională matură și experiență acumulată în derularea de proiecte, în timp ce zonele cele mai vulnerabile economic sunt adesea și cele mai slab finanțate. Acest fenomen poate accentua polarizarea regională dacă criteriile de alocare și sprijinul pentru administrațiile mai slabe nu sunt ajustate corespunzător în următoarele cicluri bugetare, atrage atenția Raportul.

CJ cu valori ridicate / capita:

• Tulcea, Bistrița-Năsăud și Sălaj se remarcă în ambele categorii (guvernamental și european), cu cele mai mari cheltuieli per locuitor, sugerând atât capacitate de atragere, cât și de implementare.

• În ceea ce privește fondurile europene atrase, se adaugă Bihor și Mehedinți, cu execuții bugetare semnificative.

CJ cu valori scăzute / capita:

• La polul opus, Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita, Ilfov, Bacău și Satu Mare au înregistrat valorile cele mai scăzute per capita, atât la atragerea, cât și la execuția fondurilor europene.

• În ceea ce privește fondurile guvernamentale, Timiș, Brăila, Dolj, Olt și Argeș au avut execuții reduse în raport cu populația.

(Citește și: Datele dezastrului bugetar din administrația locală: Primăriile colectează 1,5% din PIB, față de 5,4% media UE. Transferurile de la bugetul de stat sunt de 7,4% din PIB, cam cât întreg deficitul din 2025)

****