Video / Nicușor Dan, Mark Rutte și Karol Nawrocki, după Summitul B9 – explicațiile deciziilor luate

Reuniunea formatului B9 de la București a adus la aceeași masă liderii de pe flancul estic și nordic al NATO, reprezentanți ai SUA și pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, tema summitului fiind pregătirea summitului NATO de la Ankara din vară și coordonarea între țările partenere de pe cele două flancuri, în contextul războiului din Ucraina și a nevoii de a consolida apărarea comună.

Președintele României, Nicușor Dan, președintele Poloniei Karol Nawrocki și secretarul general al NATO Mark Rutte au susținut, miercuri, declarații de presă comune, la Palatul Cotroceni, la sfârșitul Summitului B9, în care au prezentat principalele concluzii ale reuniunii din acest an.

Președintele României, Nicușor Dan: „Statele din formatul B9, din zona nordică, au o preocupare comună: Rusia”

Șeful statului a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit amenințarea reprezentată de Rusia și sprijinul pentru Ucraina.

„Pozițiile noastre trebuie compatibilizate în discuții precum cea de azi. A apărut discuția ca această compatibilitate să fie formalizată într-un format mai extins decât acesta. (…) În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare. În declarație vorbim despre Ucraina și despre sprijinul pe care țările noastre continuă să îl ofere Ucrainei”, a spus președintele României.

Nicușor Dan a precizat că reuniunea B9 reprezintă în mod tradițional o etapă pregătitoare pentru summitul NATO și că una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost consolidarea securității trans-atlantice. Președintele a explicat că statele participante și-au reafirmat angajamentele privind creșterea cheltuielilor militare și dezvoltarea capabilităților de apărare.

„Tradițional, summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO de la Ankara. Tema a fost să oferim mai mult pentru securitatea trans-atlantică. Pentru securitatea Europei și funcționarea NATO este extrem de important. (…) Deciziile, în linii mari, sunt respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare, transformarea banilor în capabilități, astfel încât să facă Alianța mai bine pregătită pentru amenințări, și echilibrarea, în interiorul Alianței, a contribuțiilor între țările europene și SUA. Sintagma 3.0 comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi”, a afirmat Nicușor Dan.

România va aloca 2,5% din PIB, în 2026, pentru apărare. Republica Moldova rămâne una din preocupări pentru țările de pe Flancul Estic al NATO

Șeful statului a adăugat că România își respectă angajamentele asumate în cadrul NATO și că anul acesta alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

„Am trecut în revistă pe unde suntem cu respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat la summitul NATO de la Haga din 2025 și progresăm. Suntem cu toții serioși și ne ținem de cuvânt. Din partea României, anul acesta suntem la cheltuieli militare de 2,5% din PIB, iar 40% din acei 2,5% se duc pe echipamente noi”, a declarat președintele României.

Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova rămâne una dintre principalele preocupări pentru statele de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei, discuția de la B9 vizând și Moldova.

„Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului a vorbit și despre îngrijorările românilor legate de dronele care ajung în apropierea granițelor țării și a precizat că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO.

„Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care ajung să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu secretarul general NATO. Există proiectul «Santinela Estului», care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați”, a declarat președintele României.

Polonia susține extinderea formatului B9 prin includerea țărilor nordice – Nawrocki: Ne lărgim perspectiva de securitate pe întreaga verticală a Flancului Estic, de la nord la sud, de la Arctica până la Marea Neagră, trecând prin Marea Baltică.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că Varșovia susține extinderea formatului B9 prin includerea țărilor nordice, pentru consolidarea securității pe întreg Flancul Estic al NATO.

„Suntem susținători energici ai extinderii formatului B9 pentru a include și țările nordice: Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda, precum și Danemarca. În acest fel, să ne lărgim perspectiva de securitate pe întreaga verticală a Flancului Estic, de la nord la sud, de la Arctica până la Marea Neagră, trecând prin Marea Baltică. Acest plan se materializează, iar participarea membrilor din țările nordice este cea mai bună dovadă”, a afirmat Karol Nawrocki.

Liderul polonez a avertizat că Marea Baltică se confruntă cu amenințări hibride venite din partea Rusiei și a precizat că subiectul a fost discutat în cadrul summitului. Nawrocki a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului vizează creșterea cheltuielilor pentru apărare și măsuri pentru contracararea agresivității Rusiei.

„Marea Baltică, care se află și în zona de interes a Poloniei, este o zonă de război hibrid, expusă atacurilor hibride ale Rusiei. Țările noastre au discutat acest subiect azi (…) Declarația adoptată azi, în mod oficial, a atins creșterea cheltuielilor de apărare, o serie de măsuri pentru a contracara agresivitatea Rusiei, un simbol al adaptării NATO la amenințările de pe Flancul Estic. În ultimii ani, NATO a pus în aplicare o mulțime de decizii și a reușit să sporească nivelul de descurajare în regiunea noastră”, a declarat liderul de la Varșovia.

Președintele Poloniei a acuzat Kremlinul că încearcă să refacă sferele de influență în regiune și să slăbească unitatea NATO

Karol Nawrocki a avertizat că Rusia continuă să își dezvolte capacitățile militare, în ciuda războiului din Ucraina, și a exprimat îngrijorări privind extinderea infrastructurii militare ruse în apropierea Flancului Estic al NATO.

„Kremlinul vrea să să strice coeziunea NATO, să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră. Cu asta ne confruntăm, iar răspunsul se află în solidaritate. (…) În ciuda războiului din Ucraina, Rusia, din nefericire, continuă să aibă capacitatea de a reconstrui și de a dezvolta armamentul său pe mai departe. Suntem foarte conștienți de asta. Observăm cu îngrijorare și o lărgire a infrastructurii militare de-a lungul Flancului Estic NATO, inclusiv în Belarus. Formatul B9 de aceea este o îndatorire a tuturor țărilor, ca o temelie în jurul căreia să purtăm o discuție”, a afirmat președintele Poloniei.

Liderul polonez a subliniat importanța relației transatlantice și rolul esențial al Statelor Unite în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

„Toți participanții și-au transmis punctul de vedere. Toată lumea este conștientă de importanța relației transatlantice, că nu există NATO fără SUA. Acest lucru nu se reflectă doar în statistici, ci și în potențialul militar, în potențialul financiar și cel de informații al SUA, lucru evidențiat în declarațiile de azi. Avem nevoie de o relație transatlantică puternică”, a spus Karol Nawrocki.

Acesta a adăugat că statele europene trebuie să își consolideze propriile capacități de apărare și a criticat vocile politice care, în opinia sa, slăbesc relația dintre Europa și Statele Unite.

„Numai în Polonia am avut aproape 10.000 de membri ai trupelor americane. Acest parteneriat necesită ca statele membre și UE să-și mărească potențialul. Trebuie să avem un parteneriat bun și stabil. Nu încerc să-mi conving colegii, ci pe cei care ar putea să ne privească din țările noastre, acei politicieni din Europa care se comportă iresponsabil și subminează alianțele între UE și SUA, care lucrează pentru a demonta NATO și UE. Acestea sunt lucruri în interesul Rusiei și trebuie să fim conștienți de ele”, a declarat președintele Poloniei.

Mark Rutte: Armata trebuie să aibă capabilitățile și resursele necesare. Salutăm investițiile militare din Polonia, România și ale celorlalți aliați

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia rămâne principala amenințare directă la adresa Alianței Nord-Atlantice și a avertizat că statele membre trebuie să își consolideze apărarea. Șeful NATO a subliniat că aliații trebuie să investească mai mult în apărare și a salutat creșterea cheltuielilor militare în state precum Polonia și România.

„Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a apăra statele NATO, cele de pe Flancul Estic. (…) Trebuie să facem mai mult, având în vedere pericolul cu care ne confruntăm. Înseamnă că armata trebuie să aibă capabilitățile și resursele necesare, trebuie să cheltuiască mai mult. Salutăm investițiile militare din Polonia, România și ale celorlalți aliați”, a spus secretarul general al NATO.

Mark Rutte a reamintit că, la summitul NATO de la Haga din 2025, aliații au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare și a precizat că următoarea reuniune va pune accent pe dezvoltarea capabilităților militare și a industriei de apărare.

Discuția de la Summitul NATO din 7-8 iulie va viza capabilitățile NATO și susținerea industriei de apărare

„La summitul NATO de la Haga de anul trecut am convenit să acordăm 5% din PIB apărării. Banii sunt cruciali. Însă la Ankara vom vorbi despre capabilități și vom susține semnificativ industria de apărare”, a declarat Mark Rutte.

Secretarul general al NATO a insistat asupra importanței relației transatlantice și a continuării sprijinului pentru Ucraina.

„Este o alianță transatlantică, dar avem nevoie de o Europă mai puternică și de un NATO mai puternic, să creștem cheltuielile pentru apărare și să ne asumăm mai multe responsabilități pentru apărarea convențională. Sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina va fi în continuare o prioritate pentru summitul de la Ankara”, a afirmat șeful NATO.

Sprijin suplimentar pentru Ucraina

Rutte a declarat că liderii reuniți la București au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre măsurile suplimentare de sprijin pentru Ucraina.

„Azi am discutat cu președintele Volodimir Zelenski să vedem ce putem face mai mult pentru a ajuta lupta pentru libertate. O Ucraină mai puternică azi și o Ucraină mai puternică pentru mâine este modul de a opri agresiunea Rusiei”, a afirmat Mark Rutte.

 Șeful NATO a avertizat că războiul declanșat de Rusia continuă să reprezinte o amenințare majoră și a cerut acțiuni concrete din partea aliaților.

„Războiul este invaziv și a sosit timpul de acțiune”, a spus secretarul general al NATO, adăugând: „Avem mulți prieteni, sper să fie pentru inițiative. Avem nevoie de susținerea SUA pentru Ucraina”.

Rutte: „NATO 3.0 înseamnă o Europă mai puternică” – Dan: „NATO revine la rolul de alianță defensivă în fața amenințării Rusiei”

Totodată, întrebat ce înseamnă conceptul „NATO 3.0”, secretarul general al NATO Mark Rutte a declarat că acesta presupune „o Europă mai puternică” și o alianță NATO consolidată, în parteneriat cu Statele Unite, atât nuclear, cât și convențional.

„Însă europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”, a afirmat Mark Rutte.

La rândul său, președintele României Nicușor Dan a declarat că NATO revine la rolul său inițial de alianță defensivă, în contextul amenințării reprezentate de Rusia.

„NATO s-a înființat în timpul Războiului Rece, când Rusia era o amenințare pentru continentul european. După ’90 părea că Rusia nu mai este această amenințare, atunci NATO a încercat să se redefinească. Pe de o parte, ne-am întors la această amenințare, iar NATO revine la o alianță defensivă pentru teritoriul său”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că în cadrul Alianței se discută tot mai mult despre o distribuție echitabilă a contribuțiilor între Statele Unite și statele europene.

Nicușor Dan: Suntem deja în NATO 3.0

„Pe de altă parte, în NATO se pune foarte direct, partenerial, problema unei echități a contribuțiilor. Dar faptul că SUA și Europa contribuie în mod echitabil nu înseamnă că Europa apără Europa și SUA apără SUA”, a declarat președintele României.

Șeful statului a explicat că NATO funcționează pe baza unor mecanisme și scenarii de apărare construite de-a lungul mai multor ani, care nu pot fi schimbate rapid.

„NATO funcționează cu protocoale de apărare construite în ani de zile, cu scenarii cu diferite tipuri de amenințări, iar toate acestea nu se pot schimba de la o zi la alta”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a precizat că termenul „NATO 3.0” se referă la actualizarea contribuțiilor aliaților în cadrul acelorași mecanisme de apărare colectivă.

„NATO 3.0 înseamnă că, pe aceleași protocoale pe care le actualizăm, contribuția aliaților este proporțională. Europenii au înțeles lucrul ăsta, este un progres vizibil de la Haga până acum. Acest proces va continua. Noi suntem deja în NATO 3.0”, a afirmat șeful statului.

Rutte: Toții aliații NATO am convenit să trecem la 5% din PIB în termeni de cheltuieli de apărare

Șeful NATO a spus că unul dintre marile succese ale politicii externe a președintelui american Donald Trump a fost obținerea acordului aliaților privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„Cred în continuare că unul dintre succesele politicii externe ale președintelui Trump a fost la Haga. Toți aliații au convenit asupra acestui 2%, apoi am convenit și trecem la 5% și să ne egalizăm cheltuielile cu SUA, astfel încât să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra împotriva unui adversar”, a declarat Rutte.

Secretarul general al NATO a subliniat că mai multe state aliate au depășit deja pragul de 5% din PIB pentru apărare sau se apropie de această țintă.

„Ce am văzut azi aici este că sunt țări care au trecut de 5%, țări care se îndreptau spre 5% chiar și înainte de summitul anterior”, a spus acesta.

Tensiunile cu SUA – Despre situația din Ormuz: Aliații pregătesc măsuri pentru securizarea zonei maritime

Mark Rutte a recunoscut că există și tensiuni în interiorul NATO, inclusiv în relația cu Statele Unite.

„Trebuie să fim sinceri că avem și noi discuții în NATO. Au existat dezamăgiri în SUA în ce privește reacția la războiul împotriva Iranului. Este foarte limpede că aliații au auzit mesajul”, a afirmat șeful NATO.

Acesta a adăugat că statele membre își respectă tot mai mult angajamentele asumate în cadrul Alianței și a dat România drept exemplu.

„Este pe două fronturi. În primul rând, în privința respectării angajamentelor anterioare, și din alianță, și bilaterale. Am constatat că este în creștere uriașă această mișcare, această tranziție către respectarea acestor angajamente. Și în România am văzut același lucru, ieri am văzut avioane din SUA realimentând aici, pe aeroport. Și România își face partea ei”, a declarat Mark Rutte.

Întrebat despre situația din Strâmtoarea Ormuz, secretarul general al NATO a spus că aliații pregătesc măsuri pentru securizarea zonei maritime.

„În ceea ce privește Ormuz, aceasta este următoarea fază. Există inițiative, precum cea franco-britanică, care se asigură că va exista acolo ceea ce este necesar pentru deminarea Strâmtorii. Sunt nave trimise acolo, care să elimine minele maritime, și asta urmează multor altor inițiative și angajamente provenind și din alte țări, pe lângă Franța, spre exemplu”, a afirmat Rutte.

„Mesajul meu către SUA este că europenii au auzit mesajul și colaborăm strâns”, a concluzionat secretarul general al NATO.

Rutte, despre negocierile pe pacea Rusia-Ucraina: „Mingea este pe terenul lui Putin”

Mark Rutte, a declarat că responsabilitatea pentru războiul din Ucraina aparține Rusiei și că aliații trebuie să continue sprijinul militar pentru Kiev.

Rutte a spus că președintele american Donald Trump a contribuit la reluarea dialogului cu Moscova, însă a subliniat că Ucraina trebuie să primească în continuare sprijin pentru a putea rezista pe front.

„Președintele american a fost cel care a rupt blocajul cu Rusia. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ce-i trebuie pentru a rămâne cât mai mult în luptă, inclusiv sprijinul substanțial din SUA care continuă să vină în Ucraina și toate celelalte forme de sprijin din Europa”, a declarat Mark Rutte.

Secretarul general al NATO a precizat că eventualele decizii privind un armistițiu sau un compromis vor aparține exclusiv autorităților de la Kiev.

Mark Rutte a dezvăluit că statele NATO au discutat deja, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Paris sub conducerea președintelui francez Emmanuel Macron, elementele unui posibil acord. „Am fost în ianuarie la Paris și am avut o reuniune sub conducerea președintelui Macron. Toate țările NATO au fost acolo. Am rezolvat cam 90-95% dintr-un asemenea text”, a declarat secretarul general al NATO.
Acesta a transmis că, în prezent, responsabilitatea pentru continuarea negocierilor aparține Kremlinului.

„Rușii știu că, dacă sunt opriți acum, nu vor mai putea niciodată să atace. Deocamdată, mingea este pe terenul lui Putin. El trebuie să joace acum. Deocamdată nu vrea”, a spus Mark Rutte.

Nawrocki: „Țelul strategic este să sprijinim Ucraina”

Întrebat despre sprijinul pe care NATO și statele de pe Flancul Estic îl vor acorda Ucrainei în perioada următoare, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că aliații nu au nicio îndoială în privința obiectivului strategic de susținere a Kievului.

„În timpul discuțiilor n-am avut nicio îndoială că scopul strategic al țărilor B9 și al NATO este să sprijine Ucraina, care nu face parte oficial din alianță”, a afirmat liderul de la Varșovia.

Karol Nawrocki a spus că participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit a avut o semnificație importantă pentru statele membre. „Azi a fost o prezență simbolică a președintelui Zelenski. Nu există îndoială că grupul B9, statele membre și NATO privesc cu atenție războiul din Ucraina”, a declarat președintele Poloniei.

(Citește și: Liderii B9, declarația de la București: Rusia, „cea mai semnificativă și directă amenințare” – NATO 3.0, o Europă mai puternică în cadrul alianței)

(Citește și: Video / Flancul Estic și Nordic al NATO, la București, la aceeași masă. „Construim o zonă de securitate de la Arctica la Marea Neagră”)

(Citește și: Începe Summitul B9 de la București / Nicușor Dan i-a primit la Cotroceni pe președintele Poloniei și pe șeful NATO: România și Polonia sunt „cetățile” NATO în fața Rusiei. Zelenski, Rutte și lideri din 15 țări, prezenți miercuri la Cotroceni)

(Citește și: Summitul B9 se deschide miercuri la Cotroceni – Mark Rutte și Karol Nawrocki ajung marți la București – Zelenski participă la sesiunea plenară – Pe agendă: flancul estic, amenințarea rusă și susținerea Ucrainei)

(Citește și: Cei 5000 de soldați americani care vor fi retrași din Germania ar putea fi transferați în Polonia. Donald Trump: „Am o relaţie bună cu preşedintele lor”)

***