S&P menține ratingul de țară al României, dar avertizează asupra riscului de degradare la junk – Reacția Ministerului Finanțelor

S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României, în valută și monedă locală, la nivelurile „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă, pe fondul riscurilor ridicate privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe în următoarele șase până la 12 luni, transmite agenția de rating.

„Perspectiva reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României la schimbările încrederii investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a deținerilor crescute de datorie publică ale nerezidenților”, se mai arată în comunicat.

Motivul publicării ratingului, în afara calendarului obișnuit, este dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din parlamentul României. Următoarea publicare programată a ratingului suveran pentru România este 2 octombrie 2026.

S&P Global atrage atenția că ar putea reduce ratingul pentru România dacă criza guvernamentală se prelungește sau ar duce la incapacitatea de a reduce deficitele fiscale în 2027.

„Credem că, dacă guvernul României nu va putea obține intrările așteptate de fonduri UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creștere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală inițiată de guvernul demis și ar amplifica riscurile balanței de plăți.

De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se agravează, de exemplu, printr-o distorsiune mai severă sau mai lungă a pieței energetice, cauzată războiul din Orientul Mijlociu, care a deraiat așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României, reducând în același timp semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale”, se arată în raportul publicat vineri.

Pe de altă parte, S&P ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.

Afirmarea ratingului se bazează pe așteptarea S&P că un consens fiscal larg între principalele partide va permite adoptarea unor măsuri importante de consolidare în acest an și în 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru anul viitor. Agenția se așteaptă, ca România să obțină majoritatea finanțărilor de la UE disponibile în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă din nevoile ridicate de finanțare externă ale României.

Revizuirea perspectivei la stabilă s-ar produce dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.

Riscuri ca provocările economice și politice să submineze planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României:

• Stagnarea PIB-ului real, deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată, declanșate parțial de șocul prețurilor globale la energie, afectează consumul privat.

• Consecințele consolidării fiscale, pe fondul fragmentării politice, ar putea complica angajamentul față de o ajustare fiscală susținută înainte de ciclul electoral din 2028.

• Nevoile considerabile de finanțare externă, de aproximativ 18% din PIB în 2026, determinate de un deficit mare al contului curent și de nevoile ridicate de refinanțare a datoriei, expun România la schimbări adverse ale sentimentului investitorilor nerezidenți.

• Presiunile ridicate asupra inflației și cursului de schimb reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în ciuda încetinirii economiei.

S&P remarcă faptul că actuala criză politică internă vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustările fiscale suplimentare cu limitarea efectelor şocului global al preţurilor la energie.

„În special, guvernul trebuie să continue să pună în aplicare o agendă de consolidare pentru a rămâne pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini cerinţele privind procedura de deficit excesiv din partea UE; să pună în aplicare o serie de reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri ale UE, inclusiv din cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), a Acţiunii de securitate pentru Europa (SAFE) şi a Fondului de coeziune; şi să facă faţă efectelor stagflaţiei determinate de conflictul din Orientul Mijlociu”, indică agenţia de rating.

Scenariile la care se aşteaptă sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului.

Varianta alegerilor anticipate este considerată puţin probabilă, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă, de asemenea, puţine stimulente pentru alegeri anticipate şi că inclusiv preşedintele Nicuşor Dan s-a pronunţat public împotriva unei asemenea opţiuni.

Reacția Ministerului Finanțelor

Conform Ministerului Finanțelor, „evaluarea S& P reflectă atât provocările economice şi politice actuale, cât şi faptul că România a început să livreze rezultate în procesul de consolidare fiscală în primul trimestru din 2026, precum reducerea gradualã a deficitului şi a dezechilibrelor macroeconomice, iar perspectiva negativă reflectã opinia agenţiei privind menţinerea riscurilor ridicate în următoarele 6-12 luni privind implementarea consolidării finanţelor publice ale României şi reducerea deficitelor sale externe.”

Agenţia apreciază măsurile de consolidare fiscală care au condus la reducerea deficitului bugetar la aprox 1% din PIB în primul trimestru al anului curent, un nivel aproape la jumãtatea celui înregistrat anul trecut, consolidarea fiind susţinută atât de veniturile încasate suplimentar, ca urmare a creşterii taxelor şi impozitelor, cât şi un control mai strict al cheltuielilor. Estimarea agenţiei pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa”, transmite ministerul.

„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deşi un aspect îmbucurător, atrage atenţia asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor faţă de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat că poate implementa politici curajoase şi eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluţiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenţie atât de agenţiile de rating, cât şi de investitori, menţinerea unui rating recomandat investiţiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivă, fiind de altfel subliniată execuţia bugetară aferentă primului trimestru. Totuşi, trebuie să fim foarte atenţi, poziţia rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menţinerea traiectoriei de ajustare precum şi absorbţia fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE şi fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investiţional”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Cititi si: Analiștii: „Leul rămâne supraevaluat chiar și după deprecierea recentă” – Unde ar fi valoarea justă a cursului Euro/Leu și de ce riscă România pierderea ratingului investment grade în 2027

***