Ambiția Ungariei de a adopta euro schimbă ierarhia piețelor de obligațiuni din Europa de Est: Polonia, Cehia și România, în defensivă

Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei sunt mai mici decât ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Cehiei s-a redus cu două puncte procentuale față de martie. Această schimbare reflectă modul în care investitorii și-au revizuit opinia asupra unor dintre cele mai mari economii din regiune, pe măsură ce noul prim-ministru Peter Magyar pornește într-o misiune de a aduce Ungaria în curentul principal european, scrie Bloomberg.
România are un interes direct în această evoluție: dacă investitorii încep să prefere obligațiunile ungare, capitala străină s-ar putea reorienta dinspre București spre Budapesta, într-un moment în care România se confruntă deja cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din regiune, precum și cu cele mai ridicate costuri de finanțare din regiune.

Înainte de alegerile din luna trecută, Ungaria era considerată cea mai riscantă dintre aceste țări, cu un trecut marcat de corupție endemică și politici imprevizibile sub Viktor Orbán. Dar odată cu promisiunea lui Magyar de a îndeplini criteriile de adoptare a euro în următorii patru ani, investitorii îi acordă sprijin administrației sale. Străinii au investit masiv în obligațiunile ungare, iar moneda forint se află aproape de maximul ultimilor patru ani față de euro.

„Suntem probabil mai expuși pe Ungaria ca niciodată”, a declarat James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management. „Din cauza problemelor structurale pe care Ungaria le-a avut timp de peste un deceniu — creștere economică scăzută, productivitate redusă și așa mai departe — considerăm că acesta este doar începutul.”

Raliu post-electoral

Acest optimism transformă Ungaria într-unul dintre cele mai căutate instrumente de pe piețele emergente. Un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari de la scrutinul din 12 aprilie, cel mai bun rezultat dintre toate piețele emergente în această perioadă. Prin comparație, obligațiunile poloneze, cehe și române sunt toate pe minus de atunci.

Novotny a vândut datorie poloneză și se așteaptă ca randamentele ungare pe 10 ani să scadă cu încă jumătate de punct procentual față de datoria din zona euro în decurs de un an. De asemenea, el estimează că forintul este subevaluat cu aproximativ 10% față de zlot.

Obligațiunea de referință a Ungariei are în prezent un randament de 5,55%, cu 30 de puncte de bază mai puțin decât cea poloneză pe 10 ani și cu 65 de puncte de bază mai mult decât datoria cehă similară. Străinii dețin un volum record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari) în titluri de creanță ungare, cu 44% mai mult față de acum un an.

Dividendul „convergenței cu zona euro”

Susținătorii acestei strategii mizează pe „convergența cu zona euro” — așteptarea că Ungaria își va alinia treptat inflația, dobânzile și disciplina fiscală la normele europene. Tema nu este nouă: ea a prins contur la începutul anilor 2000, când cele trei țări central-europene au intrat în UE pe fondul unor așteptări ridicate legate de integrare.

În cele din urmă, criza financiară globală din 2008 și criza datoriilor din zona euro de câțiva ani mai târziu au expus vulnerabilitățile acestei strategii, pe măsură ce țări precum Grecia și Italia au intrat sub presiune.

Ungaria reprezintă o versiune modernă a acestei strategii. Analiștii subliniază că drumul spre adoptarea euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt ridicate pentru o administrație care a preluat puterea cu doar o săptămână în urmă. Magyar se confruntă și cu provocarea de a reduce un deficit bugetar estimat să depășească 5% din producția economică în acest an — țările din zona euro trebuind să îl limiteze la 3%.

Creșterea Ungariei: oportunitate sau amenințare pentru vecini?

Un alt subiect de dezbatere între strategi este dacă o economie ungară mai puternică va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei, sau va susține regiunea în ansamblu.

Nimrod Mevorach de la UBS este printre cei care văd o rotație ca probabilă, mai ales dacă Ungaria începe să semene cu „piețele europene de calitate superioară”. Pe de altă parte, strategul Barclays Marek Raczko a minimizat riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că pozițiile externe reduse din acele piețe vor limita „efectul de substituție”.

„Drumul spre adoptarea euro este chiar mai important decât obiectivul în sine”, a spus Egle Fredriksson, manager de portofoliu la East Capital Holding. Ea estimează că există potențial pentru o creștere de 20-30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe măsură ce companiile beneficiază de pe urma legăturilor mai strânse cu UE și a unei economii mai solide.

(Citește și: ”Ambasadorii UE au deblocat împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina – Ungaria și-a retras veto-ul. UE a adoptat și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”)

***