UniCredit Bank – prognozele anului pe indicatorii importanți: Revenirea economiei României va fi lentă, cu inflație ridicată și creștere modestă până în 2027

Economiștii UniCredit Bank România avertizează că economia națională traversează o perioadă de turbulențe cumulate — recesiune tehnică confirmată, inflație în accelerare și incertitudine politică prelungită — iar revenirea la normalitate va fi graduală și condiționată în mare măsură de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de formarea unui nou guvern pro-european.
UniCredit estimează pentru 2026 o creștere economică de 1%, cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o inflație medie anuală de 9,1%, urmând ca în 2027 economia să revină la un ritm de 2,3%, cu inflația coborând la 4,2% și dobânda de politică monetară reducându-se la 6%.

Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie, de la 9,9% în luna precedentă, depășind prognoza UniCredit (10,4%), principalul factor de surpriză negativ fiind scumpirea accelerată a serviciilor — chiriile au crescut cu 33,5% față de luna anterioară, iar tarifele avioanelor au sărit cu 27,6%.

Economiștii băncii anticipează că presiunile inflaționiste vor rămâne ridicate în lunile următoare.

„Prețurile vor cunoaște probabil o volatilitate ridicată în lunile următoare, din cauza multitudinii de factori globali și locali care le influențează evoluția. Pe baza calculelor noastre și a informațiilor disponibile până în prezent, inflația anuală va rămâne probabil peste 10% în trimestrul doi din 2026, urmată de o scădere bruscă în iulie și august, pe măsură ce șocurile de ofertă din anul trecut se vor estompa — liberalizarea prețurilor la energie electrică și majorările de TVA. Inflația la finalul anului va fi probabil în jur de 6%, cu o revenire în intervalul țintă de 1,5%–3,5% posibilă abia în 2027″, potrivit unui raport publicat luni.

Un factor de risc suplimentar identificat de UniCredit este liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea ulterioară a plafonului la adaosul comercial pentru produsele alimentare de bază, care se suprapun peste efectele de bază nefavorabile în segmentul energetic din trimestrul doi.

PIB: prima scădere anuală din 2020, riscul unei recesiuni depline crește

Datele semnal pentru trimestrul întâi din 2026 au arătat o contracție de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut — net sub așteptările UniCredit (+0,3%) și ale consensului (-0,6%) — confirmând totodată recesiunea tehnică, cu -2% trimestrial în T4 2025 și -0,2% trimestrial în T1 2026 (date ajustate sezonier).

Economiștii băncii consideră că surpriza negativă a venit din vânzările cu amănuntul, producția industrială și, posibil, din agricultură, tranzacții imobiliare sau IT, în ciuda unui avans solid al construcțiilor.

„Aceste date semnal implică riscuri în jos pentru economia românească în 2026, deși ponderea relativ mai redusă a primului trimestru în performanța anuală ar putea permite o creștere marginală în acest an, dar sub 1% cât prognozam înainte de această publicare. Cu cât conflictul din Orientul Mijlociu și incertitudinea politică locală se prelungesc, cu atât riscul unei recesiuni depline este mai mare”, avertizează ei.

Dobânda BNR: neschimbată, dar lichiditatea interbancară ar putea fi restrânsă

În pofida inflației ridicate, UniCredit nu anticipează o majorare a ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul actual de 6,50%. Totuși, banca centrală dispune de un instrument alternativ de înăsprire.

„Credem că o politică monetară mai restrictivă este necesară pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă marile bănci centrale vor majora dobânzile — BCE este în prezent așteptată să majoreze cu 0,25 puncte procentuale în iunie. Ne așteptăm ca BNR să încerce să evite, pe cât posibil, majorarea ratei cheie, dat fiind nivelul de pornire ridicat (6,50%) și consolidarea fiscală în curs, care temperează deja activitatea economică. Totuși, vom vedea probabil o înăsprire prin lichiditatea interbancară — aproximativ 36 de miliarde de lei în aprilie 2026 — cu posibilitatea de a adăuga până la 0,5–1,5 puncte procentuale la ratele ROBOR față de nivelurile actuale, în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de peisajul politic local”, se arată în raport.

Cursul leu/euro: Revenire spre 5,10–5,20

Pe piața valutară, economiștii UniCredit anticipează o temperare a volatilității după săptămânile agitate care au urmat căderii guvernului Bolojan.

„Credem că o revenire a intervalului de tranzacționare al cursului de schimb la 5,10–5,20 este probabilă în lunile următoare. Riscurile în sus sunt corelate cu durata negocierilor pentru formarea unui nou guvern”, notează ei.

(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

***