Video / Mugur Isărescu – raportul asupra inflației: Va crește spre 11%, dar se va înjumătăți până în septembrie – Noile prognoze privind economia, salariile, investițiile, corecția fiscală

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat marți noua prognoză de inflație a BNR pentru 2026 și 2027, în contextul publicării raportului trimestrial asupra inflației. Prognoza a fost revizuită în sus, la 5,5% la sfârșitul acestui an, față de estimarea anterioară de 3,9%, ca urmare a impactului „inflației Ormuz”, așa cum a supranumit guvernatorul Mugur Isărescu impactul inflaționist al blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al crizei petroliere din Orientul Mijlociu.

Acest blocaj a avut un impact asupra prețurilor la combustibili, la energie electrică și gaze naturale, dar și îngrășăminte și materii prime agricole, a afirmat Isărescu.

Rata anuală a inflației va ajunge la 6% în septembrie, după 11% în iunie – Isărescu, despre corecția fiscală: A mers în direcția bună, dar probabil a fost cam aspră

Conform prognozei BNR, rata anuală a inflației va coborî până la finalul lui 2027 în intervalul țintă al băncii centrale, pentru a încheia anul următor la 2,9%. Până acolo, pe termen scurt, rata anuală a inflației va mai crește ușor în lunile mai-iulie, probabil până la 11%, dar cu pași mici, de 0,1-0,3 puncte procentuale.

„Am avut chiar o reținere să apară (această informație) în comunicatul nostru, dar spunem adevărul. S-a amplificat în presă că «BNR prognozează creșterea inflației», când de fapt fraza următoare era chiar clară, că se duce inflația la jumătate: de la aproape 11% la 5%”, a spus guvernatorul. Acesta a punctat că, din septembrie, inflația va coborî la 6%, iar la sfârșitul anului va ajunge la 5,5%.

Guvernatorul Isărescu, obișnuit să contrazică declarații privind faptul că România este campioană în UE la inflație, a afirmat marți că „s-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație – ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi”.

„În 2027 ajungem în bandă”, adică în intervalul-țintă al BNR, a adăugat Isărescu, precizând însă că prognoza este „strict condiționată de implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu” și de „revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală – adică să avem guvern”.

BNR nu a intervenit puternic pe piața valutară – Guvernatorul BNR: „Spre deosebire de anul trecut, intervențiile noastre au fost mult mai mici” – Despre impactul crizei politice: ieșirile de capital au fost minime

Pe subiectul cursului valutar euro/leu, care s-a depreciat cu peste 3% în debutul lunii pe fondul crizei politice, Isărescu a spus că „spre deosebire de aprilie-mai anul trecut, intervențiile noastre de acum au fost mult mai mici. Mult-mult mai mici – și pot să pun și trei de «mult».” Isărescu a adăugat că „cursul pare că și-a găsit un nivel de echilibru – posibil să fie aici„, dar a condiționat evoluția cursului de continuarea corecției fiscale și de revenirea stabilității politice.

Isărescu a vorbit și despre corecția fiscală, menționând că „dovada clară că a mers bine este că agențiile de rating nu ne-au retrogradat, în ciuda crizei politice, iar ieșirile de capital au fost minime„. În mod surprinzător, Isărescu a caracterizat ajustarea ca fiind „probabil prea aspră”.

„Corecția, din perspectiva restrângerii deficitelor, a mers în direcția bună. Probabil că a fost cam aspră – se poate discuta. Eu nu o pun sub semnul întrebării, nici nu am tăria, dar trebuie să ne uităm la componenta socială – în ce măsură putem să asigurăm stabilitate socială și politică în țara noastră”, a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației, ediția mai 2026.

Mugur Isărescu: Spre deosebire de aprilie-mai 2025, intervențiile noastre de pe piața valutară au fost mult mai mici. Cursul pare că și-a găsit un nivel de echilibru

Prezentăm pe larg, în cele ce urmează, declarațiile guvernatorului Isărescu:

• Aceasta a fost traiectoria, în mare măsură descendentă, a ratei anuale a inflației, din primele 2 luni ale anului. Ea însă s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. Majoritatea factorilor, inclusiv restrângerea cererii de consum, au acționat în sensul reducerii prețurilor. În schimb, creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efectul invers.

• Se vede mai bine în următorul grafic: ce este colorat cu roșu este combustibili, energie electrică și gaze naturale. Vedeți că au contribuit și la reducerea dar apoi și la reluarea creșterii inflației.

• Se vorbește nu numai la noi, în toată Europa, de inflația Ormuz. Blocarea Strâmtorii Ormuz, care a general un șoc amplu la nivelul piețelor de petrol și gaze naturale, cu efecte și pe alte piețe – la îngrășăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu. Iar aceste grafice arată acest impact (…) a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor.

• Inflația de bază, cea pe care putem să o influențăm noi, inflația CORE2 ajustat, decelerat ușor în T1 2026, pe fondul reducerii cererii de consum și a scăderii dinamicii indicelui agregat al Costului cu forța de muncă (Costurile unitare cu forța de muncă, ULC – Unit Labor Costs – n.r.). Acestea au avut o evoluție, îndrăznesc să zic eu, surprinzător de bună – din punct de vedere al inflației. Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali datorită inflației – dar această evoluție ne ajută din punctul de vedere al luptei contra inflației.

Despre evoluția indicatorilor economici

• Și volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul. Și el, din punct de vedere social, dureros, dar acționează în sensul temperării inflației.

• În privința costurilor unitare cu forța de muncă, dinamica anuală a continuat să se tempereze. Observăm la nivelul companiilor, am făcut ceva sondaje – companiile au optimizat cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice. Acestea sunt efectele, să spunem, ajustării fiscale, care se duce în general în economie. Cifrele sunt clare în acest sens.

• (Ajustarea) se vede și în detensionarea condițiilor de pe pieța muncii, în linie cu restrângerea activității economice. Atât graficul din stânga și cel din dreapta arată foarte clar acest lucru, cu implicațiile sociale de rigoare.

• Deviația PIB-ului este puternic negativă. O restrângere a activității economice. Partea bună, iarăși: ne ajută la inflație, temperează cererea. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social. Se observă și la așteptările privind evoluția economiei – nu sunt optimiste, dar nici dezastruos pesimiste. Sunt, să le spun așa, realiste, aceste așteptări privind evoluția economiei.

• Diminuarea salariilor nete reale, volumul în descreștere al împrumuturilor și încrederea scăzută a consumatorilor a imprimat o tendință descrescătoare a cererii de consum. Graficele vorbesc de la sine – nu le mai comentez, dar din punctul de vedere al inflației acționează în sensul temperării presiunilor inflaționiste. Dar cu consecințele sociale de rigoare.

• Avem o traiectorie crescătoare, pozitivă, a investițiilor în T3 și T4 2025. Sperăm să vedem și în T1 2026. Este adevărat însă că evoluția viitoare va depinde într-o măsură sporită de finanțarea din surse externe – aceasta trebuie să fie fluentă, are nevoie de continuitate politică. Deci criza politică nu ajută în acest sens.

• Pe scurt: ea (investițiile – n.r.) ne poate aduce creștere economică. Adică varianta să facem corecție fiscală dar în același timp să sporim veniturile, consumul, nu funcționează. Sunt măsuri care sunt conflictuale. Dar asta funcționează – e adevărat că investițiile au o pondere mică în PIB și ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului, care are ponderea cea mai mare în PIB. Dar este zona în care putem să acționăm pentru a tempera scăderea activității economice în România și revenirea pe o creștere, să o numim sustenabilă – o creștere de durată și neinflaționistă – și fără să ne creeze probleme cu creditorii externi și cu deteriorarea fiscală.

• Iarăși, venim cu o avalanșă de vești relativ bune, pozitive. Sunt datele economice, nu le-am creat noi, ele sunt reale. Scăderea deficitului comercial: în deosebi în S2 2025, pe seama anului agricol favorabil, și a temperării cererii de consum. E reflectat însă în graficul din partea dreaptă și soldul contului curent care, de asemenea, s-a micșorat – deficitul. O evoluție relativ bună, nu impresionantă, dar tendința e relativ bună și sperăm să avem un an agricol bun și anul acesta. Până acum arată bine – știți cum se spune în zona agricolă: plouă în mai, avem mălai. Deci posibil să avem o recoltă bună de cereale.

Despre cursul valutar, intervențiile BNR și evoluția rezervelor valutare ale băncii centrale

• Nivel adecvat al rezervelor internaționale. Aici fac o precizare, pentru că citesc tot felul de lucruri interesante (în presă), cum că e cursul artificial ținut. Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor. Trebuie să fi vândut cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial – atunci cum ne-au crescut rezervele internaționale cu 40 de miliarde (de euro) în ultimii 5 ani. 40 de miliarde de euro, adică s-au dublat (rezervele). Ce înseamnă acest lucru: am intervenit pe piață dar am intervenit în principal cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor l-am făcut nu direct din piață, ci de la Ministerul de Finanțe – cu alte cuvinte: Ministerul de Finanțe în loc să vândă direct în piață încasările valutare din fondurile europene, din împrumuturile externe și așa mai departe, cu (probabile) variații foarte mari asupra cursului… Pentru că când au nevoie de bani, de lei, ei nu vând 20 de milioane, ci ne vând nouă 1 miliard, 2 miliarde de euro – ori vă dați seama, într-o piață (valutară) care este destul de subțire, ce ar însemna să vinzi într-o zi 1 miliard de euro… Ar însemna o apreciere puternică a cursului, apoi o depreciere… Deci ce am făcut și de ce: în loc să vândă Ministerul Finanțelor direct în piață a vândut Băncii Naționale.

• E adevărat, am creat lichiditate, am sterilizat-o dacă a fost nevoie să o sterilizăm. Altminteri ea se sterilizează automat în fiecare zi, se duce la facilitatea de depozit, și am evitat variațiile foarte mari ale cursului. Acum câțiva ani am făcut un calcul, că dacă am fi lăsat Ministerul de Finanțe să vândă surplusul de valută – ei nu pot să consume la interior valută, cel mult să plătească direct o parte din datorii în valută dar toate (plățile în acest sens) le fac prin Banca Națională – dar dacă nu ne-ar fi vândut nouă și s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde de euro, care s-au adunat în rezerva Băncii Naționale, în piața valutară, atunci cursul s-ar fi făcut 4,4, pe acolo. E o speculație, contrafactuală, dar e clar că cursul s-ar fi apreciat.

• Așa și acum – asta încearcă acum să facă banca centrală a Ungariei. Poate ați auzit, că după schimbarea guvernului au intrări masive de capital și vor să evite aprecierea cursului, forintului. S-a apreciat cu 10% de când s-a schimbat guvernul și bineînțeles că au început să plângă exportatorii, dar nu orice exportatori – plâng de regulă exportatorii de produse manufacturate.

• Există în lume și o întreagă teorie legată de mișcările de capital și mai ales de intrările masive de capital și are o denumire frumoasă: dutch disease – boala olandeză. Ce înseamnă: când s-au descoperit rezervele din Marea Nordului au avut olandezii mari intrări de venituri din exportul de gaze, de petrol, s-a apreciat moneda în anii ’70, și au început să plângă producătorii de produse manufacturate, în special Phillips. «Păi ce faceți domnule, ne-am transformat în exportatori de gaze», spuneau ei. Știu asta pentru că eram cercetător atunci și era interesantă toată discuția: adică renunțăm la industria noastră de tehnologii avansate, spunea Phillips. Și atunci au făcut și ei fonduri suverane cum sunt în Norvegia și așa mai departe, ca să evite aprecierea cursului și omorârea industriilor de bază. Noi n-am făcut fond suveran pentru că intrările nu au fost chiar de așa natură, dar până una-alta am dublat rezerva internațională.

• Deci cursul a fost ținut artificial în sensul că nu s-a apreciat. Nu l-am lăsat să se facă 4,4. Dar nu că l-am ținut prea sus. Așa și acum, dacă vă uitați, toți indicatorii de rezervă sunt în limitele optime. Acolo unde trebuie să fie. Deci nu putem să păstrăm rezervele valutare unde trebuie dacă ne apucăm noi să ținem cursul în contra-pieței.

• Că, unii fac calcule sub diverse forme: se uită la inflația de la noi calculată pe IPC și la inflația din alte țări și zic că inflația a fost mai mare… Da, dar nu e indicatorul cel mai bun. Pentru că exportatorii nu exportă mărfurile din raftul magazinului. Un indicator mai bun ar fi să compari prețurile cu ridicata. Dar cel mai bun indicator la noi, dacă vrem să calculăm un curs real al leului, și noi îl calculăm, ar fi să iei costurile cu forța de muncă – ULC-ul acela. Care arată că nu suntem… nu am fost în toată această perioadă foarte supra-evaluați. Mai ales cu cifrele care au fost aruncate, uneori de profesori economiști… dar și profesorii mai au de citit, și noi mai avem de citit și de văzut cum e cu nivelul de echilibru al cursului de schimb.

• Dar am prezentat această evoluție a rezervei valutare ca să vedeți că nu avea cum să se întâmple dacă noi vindeam cantități mari de valută ca să ținem cursul supraevaluat.

• Acum, legat de nivelul actual. De regulă nu comentăm intervențiile în piață, dar pentru că se discută de dimineață până seară, sub diverse forme, trebuie să vă spun că, spre deosebire de aprilie-mai anul trecut, intervențiile noastre de acum au fost mult mai mici. Mult-mult mai mici și pot să pun și 3 de mult, comparativ cu anul trecut. Și cursul pare că și-a găsit un nivel de echilibru – posibil să fie aici. Piețele pot să greșească și ele. Există curs de piață care poate să fie nealiniat cu fundamentele economice, se întâmplă asta. Atunci calculezi și un curs real efectiv, te mai informezi și pe informație și pe inspirații.

• Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului pentru că rezervele sunt la nivelul adecvat, cursul pare să fie echilibrat pe piață. Depinde însă de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitatea politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale. Și atenție, mai spun ceva ca să se rețină: de multe ori nu numai faptele strică, și vorbele. Sunt momente în istoria, cel puțin financiară, când vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite sunt mai tari. Uitați și evoluția cursului.

• Alții și-au permis să folosească mai mult cursul, să fie mult mai flexibil. Noi nu puteam să facem asta pentru că (am avut/avem) deficite fiscale, de cont curent, deficitul comercial enorm… și, în plus, această particularitate a României, a populației de a se uita la cursul de schimb ca la un indicator de încredere. Și mișcările prea violente nu fac bine.

• Acum câțiva ani am făcut un alt calcul. Care ar fi influența unui procent de apreciere și unui procent de depreciere. Păi procentul de depreciere se duce mult mai repede în prețuri, cam o treime. Procentul de apreciere aproape că nu se observă – nu e credibil, sau nu pare să fie credibil. Sau dacă un negustor apucă să majoreze prețul, nu se uită că s-a întărit cursul (ca să ieftinească bunurile vândute). Așa a ieșit din calculele noastre.

Despre anticipațiile de evoluție a inflației și prognoza BNR

• Foarte interesant cum își păstrează analiștii bancari încrederea în evoluția inflației. Înseamnă că au încredere în noi. Pe partea cealaltă, la operatorii economici, e normal să fie mai mare variațiune.

• Iar acum prognoza: aici avem două lucruri pe care trebuie să le spunem. Vedeți, la creșterea economică – cu date de acum două săptămâni, când s-a făcut raportul – vedeți la nivelul UE o creștere semnificativ mai mică. În 2027, l-am citit azi-dimineață pe comisarul pentru Economie (Valdis Dombrovskis) care spune că vor fi din nou revizuiri, în sensul scăderii prognozelor de scădere economică pentru acest an. Iar în ceea ce privește inflația, inflație mai mare. Tot el spunea că va revizui și cifra de inflație. Deci probabil nu va fi 2,7%, va fi 3%, 3 și ceva… Și în America a apărut acum 2 zile cifra de inflație – 3,8%. În Marea Britanie – 3%. Deci impactul inflației Ormuz este destul de mare.

• Acum să vedeți cum s-a dus la noi. Aceasta este prognoza noastră, refăcută, discutată de mai multe ori în ședințele Comitetului de Politică Monetară. Deci, ce avem: ușoare presiuni inflaționiste, ele au fost amplificate și am avut chiar o reținere să apară în comunicatul nostru de acum câteva zile, dar spunem adevărul și l-am lăsat. Dar așa s-a amplificat (în presă) că «Banca Națională prognozează creșterea inflației», când defapt fraza următoare era chiar clară, că se duce inflația la jumătate: de la aproape 11% la 5%. Cum se vede și în grafic. Era o creștere în mai și iunie, cu 0,1-0,2-0,3 puncte procentuale, care s-a amplificat la nivelul societății și aici aveți textul spus mai în clar: inflația va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact – sunt mulți factori. Probabil se va duce până la 11%, dar creșterile sunt mici.

• Apoi, după iulie-august, în septembrie vom avea deja o inflație de 6%. Și spre sfârșitul anului, 5 și ceva la sută. Cu datele de acum și cu condițiile expuse în grafic: proiecția e strict condiționată de ipotezele privind implicațiile conflictului din Orientul MIjlociu. Și acum trebuie să adăugăm și revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală. Adică să avem guvern. Deci undeva pe la 5,5% vom avea rata anuală a inflației la sfârșitul anului.

• S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi.

• Și o ultimă explicație: că această scădere a inflației e numai o corecție statistică, că dispar creșterile de prețuri din vara anului trecut, TVA, liberalizarea pieței de energie și accizele. Da, dar și când s-a dus la 10% și a rămas la 10% tot statistică e, pentru că din toamnă, dacă vă uitați la Indicele prețurilor de consum lunar, creșterile sunt de 0,3 puncte procentuale, 0,5-0,6 puncte procentuale. Deci dacă le extrapolați la nivel anual avem undeva la 5-6%. Deci tot timpul a rămas ceea ce am numit eu – cu experiența pe care o mai am, uneori nu chiar fericită de a explica marele ascunzișuri ale statisticii, care nici nu sunt ascunzișuri – o cocoașă. Am spus că e o cocoașă și că o să stăm cu această cocoașă 12 luni. În vară dispare cocoașa.

• Curba roșie arată impactul inflației Ormuz, crizei petroliere, față de traiectoria trasată în februarie.

• În 2027 ajungem în bandă (intervalul țintă al BNR), condiționat de evoluții pe care nu le stăpânim. Aceasta este prognoza noastră.

• Cineva m-a întrebat. Ești optimist domnule guvernator? Nu, nu sunt, dar încerc să fiu pozitiv – văzând această ambalare la nivelul societății, că se prăbușește totul, pică totul, că gata murim cu toții – încercăm să fim realiști și pozitivi. În sensul că lucrurile sunt controlabile. Ne trebuie însă guvern, în mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri pentru că sunt mulți factori pe care nu îi stăpânim.

• Legat de această prognoză: 5,5% la sfârșitul acestui an, 2,9% la sfârșitul anului următor. Combustibilii încă contribuie în acest an cu 1,2 puncte procentuale la cifra de 5,5, CORE2 ajustat – inflația de bază – ceva mai sus, dar tot coboară spre țintă. Componenta exogenă a coșului de consum a fost revizuită de asemenea în sus.

Despre gap-ul PIB și corecția fiscală, pe care Isărescu a numit-o aspră

• Și ajungem la gap-ul PIB, care ne arată și constrângerea socială. Orice corecție are succes dacă e suportată de societate. Pentru noi, economiștii, ăsta e indicatorul – cam cât de mult se strânge cureaua. Nu e ușor să faci reglaj fin, pentru că acționează foarte mulți factori.

• Dar corecția, ați văzut, a mers bine înainte. Dovada clară că corecția a mers bine este că cei care ne creditează, inclusiv agențiile de rating care nu ne-au degradat în ciuda crizei politice, iar ieșirile de capital, de data aceasta, au fost minime. Comparativ cu cele din primăvara-vara anului trecut.

• Dar corecția, din perspectiva restrângerii deficitelor, a mers în direcția bună. Probabil că a fost cam aspră, se poate discuta. Eu nu o pun sub semnul întrebării, nici nu am tăria, dar trebuie să ne uităm la componenta socială – în ce măsură putem să asigurăm stabilitate socială și politică în țara noastră.

(Citește și: UniCredit Bank – prognozele anului pe indicatorii importanți: Revenirea economiei României va fi lentă, cu inflație ridicată și creștere modestă până în 2027)

(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei)

(Citește și: „Nouă lună grea pentru finanțarea internă – Finanțele au atras de pe piața primară doar 4 mld. lei în aprilie – Furtună perfectă: criza politică și războiul din Iran”)

(Citește și: „Excedentul de lichiditate din bănci a crescut ușor în aprilie, în ciuda crizei politice: BNR a lăsat banii disponibili pentru finanțarea Guvernului”)

(Citește și: „Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului”)

***

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?