Creșterea economică încetinește în Europa Centrală și de Est – România ar putea intra în acest an în recesiune

Analiza realizată de Erste Bank pentru Europa Centrală și de Est arată o încetinire a ritmului de creștere economică. Prognozele pentru Polonia, Slovacia și Cehia au fost revizuite în scădere iar România ar putea intra în recesiune în acest an.

Însă estimările sunt optimiste pentru Ungaria, Slovenia și Serbia, deși riscurile pentru creșterea economică rămân îndreptate în sens negativ.

„În prezent, nu intenționăm să modificăm previziunile privind creșterea PIB-ului în aceste trei țări, deoarece riscurile pentru creștere rămân înclinate în jos, având în vedere evoluțiile globale, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunea inflaționistă continuă. De asemenea, este prea devreme să se procedeze la rectificări în creștere, având în vedere incertitudinea ridicată”, se arată în studiul Erste Bank.

În Polonia, anul a demarat cu două luni neobișnuit de geroase și cu ninsori abundente care au frânat mai mult decât se aștepta expansiunea economică. Analiștii Erste consideră încetinirea din T1/2026 ca fiind temporară, generată de vremea nefavorabilă, dar prognoza va fi revizuită în scădere..

Pentru România, frânarea economiei reflectă efectul consolidării fiscale și din acest motiv are un caracter structural. În baza datelor publicate pentru T1/2026, Erste a rectificat în jos estimarea privind evoluția PIB-ului pentru 2026 la -0,3%, de la +0,3% inițial.

În Cehia, avansul PIB din T1/2026 a încetinit, ceea ce a dus la o ajustare a previziunilor pentru Cehia de la 2,7% la 2,2% în 2026.

Spre deosebire de restul regiunii, Ungaria, Slovenia și Serbia au înregistrat o creștere mai mare a PIB-ului în T1/2026.

În Ungaria, serviciile, în special activitățile profesionale, științifice, tehnice și administrative, au avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB. Industria a avut de asemenea o contribuție pozitivă pentru avansul PIB, după o lungă perioadă de timp. Riscurile pentru estimarea creșterii PIB pentru întregul an de 1,4%, au o ușoară tendință de creștere. „Pentru moment nu intenționăm să modificăm previziunile privind PIB”, se arată în analiză.

În cazul Sloveniei, performanța din primul trimestru peste așteptări lasă loc pentru revizuirea în sus a prognozei care este în prezent de +1,7% pentru PIB-ul pe întreg anul 2026. Riscurile rămân prezente, datorate în principal mediului economic dificil și incertitudinilor geopolitice.

„Per total, riscurile la adresa previziunilor noastre de creștere rămân înclinate în jos, având în vedere evoluțiile globale, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunea inflaționistă persistentă. În țările în care datele au fost peste așteptări este însă prea devreme pentru a se efectua rectificări în sens pozitiv, având în vedere incertitudinile ridicate.

În România, inflația va scădea în 2027

În ceea ce privește inflația pentru 2026, aceasta va fi mai mare decât se aștepta inițial. Conflictul din Orientul Mijlociu și prețul ridicat al petrolului se traduc în presiuni inflaționiste globale. Riscurile sunt îndreptate în sus în acest moment. În cele din urmă, nu se mai așteaptă reduceri ale ratelor dobânzilor, iar băncile centrale par a fi agresive.

Majoritatea băncilor centrale sunt în prezent într-un mod de așteptare (stabilitatea ratelor este în prezent scenariul nostru de bază), dar au subliniat incertitudinea generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Inflația din 2026 va fi mai mare decât așteptările inițiale. Conflictul din Orientul Mijlociu și prețul ridicat al petrolului se traduc în presiuni inflaționiste globale. Riscurile sunt direcționate în sus în acest moment.

În prezent, observăm o inflație medie în regiune pentru 2026 de 3,9%.

România reprezintă excepția, pentru care are au fost făcute mai multe revizuiri pentru inflația medie în 2026. Cea mai recentă estimare a Erste Bank pentru inflația medie din 2026 este de 8,3% (din cauza evoluțiilor locale și creșterii fiscalității), lăsând puțin spațiu băncii centrale de a lua în considerare o relaxare monetară care altfel ar fi binevenită (pentru a compensa cel puțin parțial efectele consolidării fiscale).

Nu se mai așteaptă reduceri ale ratelor dobânzilor, iar băncile centrale par a fi destul de agresive. Majoritatea băncilor centrale sunt în prezent într-un mod de așteptare (stabilitatea dobânzilor este în prezent scenariul de bază), dar subliniază incertitudinea care decurge din conflictul din Orientul Mijlociu.

Riscurile sunt înclinate spre rate ale dobânzilor mai mari în toată regiunea, cu excepția Ungariei.

Cititi si: Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026

***