Statul încasează de 5 ori mai mult din dividende decât acum 5 ani – Cum au fost redesenate sursele de venit ale bugetului de modificările fiscale – Comparații cu statele UE
Încasările statului din impozitul pe dividende au crescut de peste cinci ori în perioada 2020-2025, potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), una dintre cele mai spectaculoase evoluții din ultimii ani în materie de colectare fiscală. Doar în ultimul an, încasările s-au dublat. Creșterea a survenit și ca urmare a modificărilor de taxare, care au majorat impozitul pe dividende și au schimbat regulile pentru mai multe categorii de contribuabili.
De altfel, datele transmise de ANAF la solicitarea CursdeGuvernare.ro arată cum majorarea impozitului pe dividende, restrângerea regimului microîntreprinderilor, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și noile taxe sectoriale au modificat semnificativ structura încasărilor la bugetelor statului.
Evoluția impozitelor pe venit și profit în România (2020–2025)
Sursa: ANAF, Execuția de casă a bugetului de stat 2020–2025 (milioane lei)
| Denumire indicator | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | 2025 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Impozit pe profit, total, din care: | 15.966 | 20.001 | 26.610 | 29.048 | 35.374 | 40.909 |
| Impozit minim pe cifra de afaceri | – | – | – | – | 2.777 | n.a. |
| Impozit profit bănci comerciale | 1.151 | 967 | 1.994 | 2.263 | 3.003 | 3.317 |
| Impozit pe venitul microîntreprinderilor | 2.442 | 3.276 | 3.747 | 3.136 | 3.479 | 2.674 |
| Impozit pe veniturile din salarii | 18.554 | 20.550 | 22.700 | 25.235 | 30.280 | 36.393 |
| Impozit pe veniturile din dividende | 1.914 | 2.527 | 4.546 | 5.997 | 5.810 | 10.332 |
| Impozit pe veniturile din pensii | 1.438 | 1.994 | 2.494 | 3.537 | 5.670 | 4.600 |
| Impozit pe venit – declarația unică | 1.693 | 2.011 | 2.659 | 2.966 | 3.378 | 3.027 |
| Impozit pe venituri suplimentare – dereglementare gaze naturale | 757 | 1.592 | 8.298 | 2.327 | 1.683 | 1.487 |
| Impozit pe cifra de afaceri – instituții de credit | – | – | – | – | 967 | 1.737 |
| Impozit specific – sector petrol și gaze | – | – | – | – | 466 | 886 |
Încasările din impozitul pe dividende au urcat de la aproape 1,9 miliarde de lei în 2020 la peste 10,3 miliarde de lei în 2025. Saltul de peste 440% depășește cu mult ritmul de creștere al economiei și al inflației și reflectă atât profiturile ridicate raportate de companii, cât și impactul modificărilor fiscale.
Până la finalul anului 2022, dividendele erau impozitate cu 5%. Începând cu 2023, cota a fost majorată la 8%. Antreprenorii au început să distribuie profituri într-un ritm accelerat încă din perioada premergătoare intrării în vigoare a noilor reguli. În 2025, impozitul a fost majorat la 10%, iar din 2026 cota a urcat la 16%.
Tandemul impozit pe profit – impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Un alt capitol unde creșterea este evidentă este impozitul pe profit. Dacă în 2020 ANAF încasa aproximativ 16 miliarde de lei din această sursă, în 2025 suma depășește 40,9 miliarde de lei. În doar cinci ani, veniturile din impozitul pe profit s-au majorat cu peste 150%.
Pe de altă parte, încasările din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor au crescut până în 2022, când au atins aproape 3,75 miliarde de lei, după care au intrat pe un trend descendent. În 2025 s-au situat la 2,6 mld. de lei, în scădere cu 23,1%, cel mai redus nivel din anul pandemiei, 2020.
Explicația se găsește tot în modificările legislative. Guvernul a redus treptat plafonul pentru încadrarea în regimul micro de la un milion de euro la 250.000 de euro, respectiv 100.000 din 2026. Ca urmare, un număr important de firme au fost obligate să treacă la sistemul de impozitare pe profit.
Pe lângă taxele tradiționale, după 2023 au început să contribuie la buget și noile impozite sectoriale. Instituțiile de credit au fost supuse unei taxe pe cifra de afaceri, iar companiile din energie și sectorul petrolier au fost vizate de impozite suplimentare. De asemenea, pentru companiile cu venituri de peste 50 mil. euro s-a introdus un impozit minim pe cifra de afaceri, de 1%. Acesta a fost redus la 0,5% în 2026 și ar urma să fie eliminat anul viitor.
Impozitul pe venit, dublare în cinci ani
O evoluție constantă și fără fluctuații majore se observă în cazul impozitului pe salarii. Încasările aproape s-au dublat în perioada analizată, de la 18,5 miliarde de lei în 2020 la peste 36,3 miliarde de lei în 2025.
Creșterea a fost alimentată de majorările repetate ale salariului minim, de avansul salariului mediu și de menținerea unei piețe a muncii relativ tensionate. În același timp, reducerea unor facilități fiscale acordate anumitor categorii profesionale a contribuit la extinderea bazei de impozitare.
Și în cazul pensiilor se observă o creștere importantă a încasărilor. Impozitul colectat din această sursă a urcat de la aproximativ 1,4 miliarde de lei în 2020 la valori care au depășit 5 miliarde de lei în ultimii ani. Majorările succesive ale pensiilor și recalculările efectuate în sistem au făcut ca tot mai multe venituri să intre în zona impozabilă.
România continuă să colecteze venituri fiscale relativ scăzute ca procent din PIB, per ansamblu, în pofida unei ușoare creșteri între 2023 și 2024, se arată și în cea mai recentă analiză a Comisiei Europene pe tema fiscalității din România.
„În 2024, veniturile fiscale totale ale României ca pondere în PIB (27,9%) au rămas semnificativ sub media UE (39,4%). Această situație este deosebit de evidentă în cazul impozitării muncii (deși ponderea contribuțiilor de asigurări sociale – CAS – a fost mai apropiată de media UE) și al impozitelor pe capital”, apreciază experții executivului european.
Veniturile din impozitul pe venitul personal (PIT), ca procent din PIB, au reprezentat doar o treime din media UE (2,9% față de 9,6%).
Nivelul veniturilor din taxele pe consum a rămas mai apropiat de media UE, în pofida faptului că România înregistrează cel mai mare deficit de conformare la TVA din UE (vezi mai jos).
România se confruntă, de asemenea, cu cel mai mare deficit de conformare la impozitul pe profit (CIT) din UE, de aproximativ 44%.
Economia subterană din România este estimată a fi a treia ca mărime din UE, reprezentând 29% din PIB.
(Citește și: ”Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an”)
***
