Lupta SUA și UE cu dependența de importurile de minerale critice, în special din China
Guvernele din SUA, China și China întocmesc liste de minerale critice în funcție de satisfacerea necesarului industrial și a evaluărilor privind riscurile de aprovizionare, considerate a fi importante pentru securitatea națională
Componența listelor se modifică în funcție de dezvoltarea tehnologiilor și de riscurile de aprovizionare. Astfel, în ultimul deceniu, metale precum nichelul, cuprul și litiul au apărut pe aceste liste fiind considerate esențiale pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile, cum ar fi bateriile vehiculelor electrice, energia eoliană și solară.
Cu ajutorul datelor publicate de IRENA și Departamentul de Energie al SUA, Visual Capitalist a realizat harta mineralelor esențiale pentru China, Statele Unite și Uniunea Europeană.
Ce sunt mineralele critice?
Nu există o definiție universal aceptată pentru mineralele critice. Țările și regiunile își întocmesc propriile liste care oglindesc necesarul pentru industriile lor, disponibilitatea și dinamica cererii, printre alți factori, care țin de securitatea proprie.
Aceste liste sunt subiectul unor schimbări continue. De exemplu, prima listă a mineralelor critice elabotrată de UE în 2011 conținea doar 14 materii prime. În ediția 2023, erau identificate 34 de materii prime ca fiind critice pentru industriile europene.
Cum majoritatea statelor lumii și-au luat angajamente să reducă emisiile cu efect de seră, cererea globală de materii din partea industriei producătoare de echipamente pentru energie curată este așteptată să se dubleze până în 2040.
SUA și UE vor să-și reducă dependența de importurile de mineralele critice
Zece materii prime figurează pe listele materialelor critice, atât în SUA, UE cât și China, incluzând cobaltul, litiul, grafitul și pământurile rare
Mineralele considerate critice | U.S. | EU | China |
Aluminiu/bauxită | Da | Da | Da |
Antimoniu | Da | Da | Da |
Cobalt | Da | Da | Da |
Cupru | Da | Da | Da |
Fluorină | Da | Da | Da |
Grafit | Da | Da | Da |
Litiu | Da | Da | Da |
Nichel | Da | Da | Da |
Pământuri rare | Da | Da | Da |
Tungsten | Da | Da | Da |
Arsenic | Da | Da | Nu |
Barită | Da | Da | Nu |
Beril | Da | Da | Nu |
Bismut | Da | Da | Nu |
Germaniu | Da | Da | Nu |
Hafniu | Da | Da | Nu |
Magneziu | Da | Da | Nu |
Mangan | Da | Da | Nu |
Niobium | Da | Da | Nu |
Platină | Da | Da | Nu |
Tantal | Da | Da | Nu |
Titaniu | Da | Da | Nu |
Vanadiu | Da | Da | Nu |
Staniu | Da | Nu | Da |
Zirconiu | Da | Nu | Da |
Fosfor | Nu | Da | Da |
Cesiu | Da | Nu | Nu |
Crom | Da | Nu | Nu |
Indiu | Da | Nu | Nu |
Rubidiu | Da | Nu | Nu |
Samariu | Da | Nu | Nu |
Telur | Da | Nu | Nu |
Zinc | Da | Nu | Nu |
Bor | Nu | Da | Nu |
Cărbune cocsificabil | Nu | Da | Nu |
Feldspat | Nu | Da | Nu |
Galiu | Nu | Da | Nu |
Heliu | Nu | Da | Nu |
Roci fosfatice | Nu | Da | Nu |
Scandiu | Nu | Da | Nu |
Siliciu | Nu | Da | Nu |
Stronțiu | Nu | Da | Nu |
Aur | Nu | Nu | Da |
Minereu de Fier | Nu | Nu | Da |
Molibden | Nu | Nu | Da |
Potasă | Nu | Nu | Da |
Uraniu | Nu | Nu | Da |
Lista UE este singura care conține roci fosfatice, în ciuda faptului că cele mai multe minereuri se regăsesc și pe listele SUA și Chinei. Continentul european are resurse limitate de minereuri fosfatice (exploatări doar în Finlanda) și depinde în mare măsură de importurile de materii prime pentru fabricarea îngrășămintelor cu compuși ai florului.
Cărbunele cocsificabil se găsește, de asemenea, doar pe lista UE. Cocsul este utilizat la fabricarea fontei și a oțelului în siderurgie. Producția de cocs metalurgic este în prezent dominată de China (58%), urmată de Australia (17%), Rusia (7%) și SUA (7%).
De asemenea, SUA încearcă să își reducă dependența de importuri. Astăzi, țara este 100% dependentă de importul de mangan și grafit și 76% în cazul cobaltului.
După ce timp de decenii s-au aprovizionat cu materii prime din alte țări, producția internă de minereuri a SUA s-a contractat foarte mult. De exemplu există o singură exploatare minieră de nichel în funcțiune în țară, mina Eagle din statul Michigan. De asemenea în SUA există o singură sursă pentru litiu, mina Silver Peak (Vârful de argint) din Nevada.
Dominația Chinei
În ciuda faptului că este cel mai mare poluator din lume, China este și cel mai mare producător din lume pentru majoritatea mineralelor esențiale pentru tranziția la energie verde.
China produce 60% din elementele din categoria pământurilor rare care intră în componența dispozitelor de înaltă tehnologie, inclusiv smartphone-uri și chipuri. Tot China deține 13% din piața mondială de litiu. În plus, în combinatele sale, rafinează aproximativ 35% din nichelul produs pe plan mondial, 58% litiu și 70% cobalt.
Printre metalele rare aflate pe lista Chinei se numără și aurul. Deși aurul este folosit pe scară redusă în industrie, China a achiziționat metaul galben pentru calitățile sale de valoare de refugiu și geopolitică, în principal pentru a-și diversifica rezervele valutare, care se bazează în mare măsură pe dolarul american.
Analiştii estimează că China a cumpărat o cantitate record de 400 de tone de aur în ultimii ani.
China consideră, de asemenea, uraniul ca mineral critic. Guvernul chinez a declarat că intenționează să devină autosuficient în ceea ce privește capacitatea instalată în centrale nucleare și producția de combustibil pentru aceste centrale.
Potrivit Asociației Nucleare Mondiale, China își propune să producă o treime din necesarul de uraniu pe plan intern.
***
(Citiți și: ”Interviu Frank Umbach / Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată”)
***