schimbările din planurile oficiale inițiale

Președintele francez Emmanuel Macron a promis că ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024 de la Paris va fi organizată de pe malul râului Sena, în iulie, și că va fi un „moment de frumusețe, artă, sărbătorire a sportului și a valorilor noastre”. Mai nou, marea deschidere se transformă într-un coșmar pentru aparatul de securitate al Franței.

Serviciile de securitate au redus la jumătate planurile lui Emmanuel Macron

La începutul acestei lunii aprilie, Emmanuel Macron a evocat posibilitatea de a muta ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice departe de Sena, într-un loc mai convențional, cum ar fi Stade de France, care va găzdui și evenimente de atletism.

Sena, care traversează centrul Parisului, este un loc vulnerabil la atacuri cu dronă și lunetisști, se tem responsabilii cu securitatea Franței.

Recentele activități ale grupărilor legate de Statul Islamic și atacurile cibernetice susținute de Rusia sperie și autoritățile franceze. Franța a redus deja la jumătate, la aproximativ 300.000, numărul de persoane autorizate să participe la ceremonia propusă de pe Sena, înăsprind în același timp cerințele de intrare.

Dar asta încă nu liniștește serviciile de securitate. Nici măcar pe aproape, scrie Politico.

Trei furturi care ridică semne de întrebare

Principalii oficiali implicați în asigurarea securității Jocurilor Olimpice spun că oamenii lor sunt „complet epuizați” și „foarte preocupați”- asta cu trei luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, pe 26 iulie.

Incidentele de securitate au perturbat deja pregătirile. Începând cu luna februarie, presa franceză a relatat despre trei incidente separate privind furtul de laptopuri care ar fi conținut planuri de securitate legate de Jocurile Olimpice.

Parchetul a spus că aceste furturi nu au generat scurgerea de informații sensibile și nu este clar dacă aceste incidente repetate au fost țintite sau aleatorii. Cel mai recent, casa unui angajat care lucra pentru Thales – una dintre companiile private responsabile cu securizarea Jocurilor – a fost spartă și a fost furat un laptop al companiei.

Ministerul de Interne a refuzat să comenteze dacă furturile vizează compromiterea planurilor de securitate pentru cel mai emblematic eveniment sportiv global din lume.

Ceremonia de deschidere, „Planul B”

După atacurile de la Moscova din martie, ministrul francez de interne Gérald Darmanin a declarat că autoritățile franceze au dejucat atacuri teroriste „în fiecare lună” și a promis că serviciile de securitate vor fi pregătite la timp pentru a face față tuturor amenințărilor din timpul Jocurilor Olimpice, care se așteaptă să primească 13 milioane de vizitatori la Paris.

„Planul B a devenit Planul A”, a spus ministrul Darmanin senatorilor luna trecută, când a prezentat planurile reduse pentru ceremonia de deschidere. Un motiv pentru reducerea drastică a ceremoniei de deschidere a fost preocuparea majoră cu privire la drone încărcate cu muniție letală, a adăugat el.

„Va fi această variantă, fie nu se va organiza nicio ceremonie de deschidere”, a spus Gérald Darmanin.

Cheltuielile publice cu securitatea la Jocurile Olimpice ar putea ajunge la 3 – 5 miliarde de euro

Dar ceremonia de deschidere este doar una dintre numeroasele provocări de securitate, afirmă Gérard Lacroix, general adjunct pentru securitate al Asociației franceze a industriei de apărare (GICAT).

Când Franța a câștigat oferta de a găzdui Jocurile Olimpice, GICAT a făcut înaintat guvernului un document care specifica nevoile de securitate ale Jocurilor – inclusiv tehnologia de detectare anti-drone și măsurile de control al mulțimilor – pe care GICAT a spus că guvernul francez a ales să nu o urmeze.

„Suntem cu adevărat preocupați. Am lucrat la această propunere cinci ani… dar nu am fost ascultați de guvernul francez. Acum este prea târziu, stăm cu mâinile încrucișate”, a spus Gérard Lacroix pentru Politico.

Într-un pas controversat, parlamentul francez a aprobat, de asemenea, un proiect de lege care ar permite utilizarea experimentală a sistemelor de supraveghere în timp real la scară largă, susținute de algoritmi, pentru a identifica comportamente suspecte – cum ar fi obiectele abandonate și oamenii care se mișcă împotriva curentului. Este o premieră în Europa, dar și o potențială primă ciocnire cu noul regulament al UE pentru IA.

În martie, președintele curții naționale de audit, Pierre Moscovici, a declarat că cheltuielile publice ar putea ajunge la 3 – 5 miliarde de euro, depășind estimarea inițială de 3 miliarde de euro.

Ministrul Sportului, Amélie Oudéa-Castéra, le-a spus parlamentarilor că nu este încă în măsură să dea o cifră pentru bugetul de securitate al Jocurilor.

Agenția de securitate cibernetică se pregătește de doi ani

Agenția de securitate cibernetică a Franței (ANSSI) se pregătește de asemenea pentru eveniment, în ultimii doi ani efectuând teste de contracarare a unor atacuri cibernetice „la scară masivă”. ANSSI vrea să protejeze toate entitățile care vor fi implicate în Jocurile Olimpice, inclusiv infrastructura critică precum energia și transportul.

La o conferință de presă din februarie, Macron a spus că „Rusia lui Vladimir Putin a devenit un actor sistematic de destabilizare în lume” și că atacurile cibernetice rusești au fost o „agresiune” împotriva Franței.

În timpul Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, găzduite la Pyeongchang, Coreea de Sud, ceremonia de deschidere a fost întreruptă de un program malware cunoscut sub numele de „Olympic Destroyer”. Acesta a șters fișierelor de sistem care duceau la site-urile web olimpice, la monitoarele de afișare și la blocarea Wi-Fi-ului public.

Un grup de hackeri din Rusia a fost de vină, potrivit guvernelor SUA și Marea Britanie.

Guvernatorul Băncii Naționale a Franței, ”prudent” în ceea ce privește impactul economic al JO

Organizarea Jocurilor Olimpice de către Franţa, în perioada 26 iulie-11 august, va avea un efect mai mult „psihologic decât un impact economic”, declara, chiar miercuri, guvernatorul Villeroy de Galhau, citat de AFP.

„Va fi un eveniment formidabil. Lumea întreagă care va veni în Franţa va vedea frumuseţea ţării noastre”, a continuat acesta.

„Privind efectul economic, suntem prudenţi”, a mai nuanţat guvernatorul. „Găzduirea Jocurilor Olimpice va fi, fără îndoială, bună pentru activitatea turistică, dar acum nu pot preciza în ce mod acest lucru va schimba semnificativ previziunea de creştere economică a Băncii Franţei”, a adăugat acesta.

”Dacă imaginea Franţei se îmbunătăţeşte în continuare, la nivel mondial şi în Europa, atunci vom beneficia de pe urma investiţiilor. Ca o concluzie, aceste Jocuri ne pot reda încrederea în noi, pentru că, în ciuda unor probleme, avem şi multe atuuri”, a conchis Villeroy de Galhau, care a exclus în acelaşi timp o paralelă cu Jocurile Olimpice din Grecia din 2004, care au agravat dificultăţile financiare ale ţării.

Un studiu de impact realizat în 2016, înainte ca Jocurile să fie atribuite Parisului, de către Centrul francez pentru dreptul și economia sportului estima că efectul economic este așteptat să se încadreze într-un interval larg, de la 5,3 miliarde de euro la 10,7 miliarde de euro, cu un procent cuprins între 25% și 34% generat de turism.

Potrivit datelor guvernului, Franța a cheltuit aproape 5 miliarde pentru organizarea Jocurilor Olimpice.

***