Declarația de la Berlin/6 țări europene își reafirmă sprijinul pentru Ucraina
Reuniți joi la Berlin, miniştrii de externe din şase state europene – Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Regatul Unit – şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa „ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict.
Şefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit au discutat în capitala germană la o reuniune la care a participat de asemenea noua reprezentantă pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, şi la finalul căreia au semnat un document pe care l-au denumit „Declaraţia de la Berlin”, în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează agențiile AFP şi DPA, preluate de Agerpres.
„Vom continua să sprijinim Ucraina pe calea ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, se arată în declaraţia în care cele şase state subliniază că doresc să ofere Ucrainei „garanţii de securitate complete, inclusiv un sprijin militar şi financiar fiabil pe termen lung”.
„Nu pot exista negocieri privind pacea în Ucraina fără ucraineni şi fără europeni împreună cu ei”, adaugă declaraţia comună, care insistă asupra necesităţii consolidării capacităţilor comune de apărare în UE, întrucât „pacea în Ucraina şi securitatea în Europa sunt indisociabile”.
Ucraina dorește garanții de securitate din partea NATO
Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.
În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.
În acest timp, preşedintele Zelenski insistă că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de garanţii de securitate din partea NATO, înainte de posibile negocieri cu Rusia. El doreşte un angajament ferm din partea membrilor NATO cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă şi consideră insuficiente promisiunile privind o aderare în viitor.
Însă mai multe state membre, inclusiv SUA şi Germania, sunt reticente faţă de orice perspectivă de aderare rapidă a Ucrainei la NATO. În schimb, în cazul unui acord de încetare a ostilităţilor între Rusia şi Ucraina, statele partenere Kievului ar putea trimite în Ucraina trupe cu misiunea de menţinere a păcii, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.
Totuşi, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că ţara sa nu va trimite trupe în Ucraina.
Rusia răspunde la propunerea premierului Ungariei – nu vrea un armistiţiu, ci o pace cu acceptarea condițiilor sale
Rusia nu vrea un armistiţiu, ci mai degrabă o pace în condiţiile sale, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la propunerea premierului ungar Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun.
„Am spus cu mai multe ocazii că un armistiţiu nu este ceea ce ne dorim. Ne dorim pacea care să se instaureze odată ce ne vor fi îndeplinite condiţiile, după ce toate obiectivele pe care ni le-am propus sunt îndeplinite”, a spus Peskov în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, citat de agenția EFE, preluată de Agerpres.
Rusia este deschisă negocierilor, a mai spus Peskov, care a adăugat că, în prezent, ca şi până acum, „nu există premise” pentru negocieri „din moment ce partea ucraineană le evită şi le exclude”.
Dmitri Peskov a adăugat că Rusia a reacţionat rapid la iniţiativa premierului Orban, iar Serviciul Federal de Securitate (FSB) a transmis propunerile sale de schimb ambasadei Ungariei la Moscova.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat discuţia telefonică dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin, argumentând că „nimeni nu ar trebui să îşi umfle imaginea personală pe seama unităţii” Europei în faţa Rusiei. „Nu pot exista discuţii despre războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei fără Ucraina”, a subliniat preşedintele Zelenski.
Preşedintele Putin a asigurat recent că Moscova nu este interesată de „un armistiţiu de jumătate de oră sau de jumătate de an”, ci mai degrabă de o soluţionare definitivă a conflictului, care exclude intrarea Ucrainei în NATO.
(Citește și: Mark Rutte: „Rusia se pregăteşte pentru o confruntare pe termen lung cu Ucraina şi cu noi”)
****