lider regional la consumul individual efectiv, indicator al bunăstării materiale a populației

România este lider regional din perspectiva consumului individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare (ppp, ajustat cu prețurile), un indicator utilizat pe scară largă pentru evaluarea bunăstării materiale a gospodăriilor.
Acest lucru s-a produs ca urmare a creșterii consumului gospodăriilor din România mai aproape de media UE în anii post-pandemie, în vreme ce în regiune indicatorul s-a deteriorat, cu excepția Ungariei, unde a crescut marginal, dar unde este cu peste 10pp mai redus.

Astfel, consumul individual efectiv pe cap de locuitor din România a înregistrat o creștere de 5pp din media UE în perioada 2020-2023, până la 86%.

În Cehia și în Polonia, acest indicator s-a deteriorat în același interval, reiese dintr-o analiză Euronews Business. În Polonia a scăzut de la 86% din media UE în 2020 la 83% în 2023, iar în Cehia de la 90% la 81% – al doilea cel mai abrupt declin de la nivel european. Doar în Ungaria a crescut marginal, de la 69% la 70%.

În 2023, consumul individual efectiv pe cap de locuitor, exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS), a variat de la 70% din media UE în Bulgaria și Ungaria până la 136% în Luxemburg.

Notă: Cheltuielile gospodăriilor se referă la cheltuielile finale de consum efectuate de populație pentru a-și satisface nevoile zilnice și dorințele. Aceste cheltuieli includ diverse categorii, cum ar fi alimente, îmbrăcăminte, locuințe (inclusiv chirie), energie, transport, bunuri de folosință îndelungată, cum ar fi autoturismele, servicii medicale, activități de agrement și alte servicii diverse. De exemplu, în 2023, cheltuielile totale ale gospodăriilor din UE au reprezentat 52,1% din PIB. Consumul individual efectiv include și cheltuielile făcute de guvern și de instituțiile nonprofit care deservesc gospodăriile.

Nouă țări au înregistrat un AIC pe cap de locuitor peste media UE. Pe lângă Luxemburg, acestea au inclus Germania (119%), Țările de Jos (119%), Austria (114%), Belgia (113%), Danemarca (108%), Franța (106%), Suedia (106%) și Finlanda (105%).

Dintre „Marii Patru” ai UE, Germania a avut cea mai bună performanță, împărțind locul al doilea cu Țările de Jos. În Franța, bunăstarea materială a gospodăriilor a fost cu 6% peste media UE. Italia s-a situat la nivelul mediei UE, în timp ce Spania a înregistrat cea mai scăzută bunăstare, cu 9% sub media UE.

La capătul inferior al UE, Letonia, Estonia, Croația și Slovacia au urmat Bulgaria și Ungaria, cu bunăstarea materială a gospodăriilor la mai mult de 20% sub media UE.

Toate cele trei țări din EFTA (European Free Trade Association – Asociația Europeană a Liberului Schimb: Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) au raportat o bunăstare materială mai mare decât media UE. Norvegia a depășit media UE cu 24%, în timp ce Elveția a fost cu 16% peste aceasta.

AIC pe cap de locuitor a fost sub media UE în toate cele șase țări candidate UE, Turcia remarcându-se ca un caz aparte. În Turcia, bunăstarea materială a gospodăriilor a fost cu 16% sub media UE, comparativ cu 36% sub media UEE în Muntenegru, a doua cea mai performantă țară candidată.

Turcia depășește nouă țări UE în ceea ce privește bunăstarea materială

Bunăstarea materială a gospodăriilor din Turcia, situată la 84% din media UE, a fost mai mare decât cea a nouă țări membre UE, inclusiv Polonia (83%), Cehia (81%) și Grecia (80%).

Această valoare a fost sub 50% în Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Albania.

Țările nordice și cele din Europa de Vest au un AIC pe cap de locuitor semnificativ mai mare, reflectând o bunăstare materială superioară. În contrast, națiunile din Europa Centrală și de Est, împreună cu țările candidate la UE, raportează, în general, un AIC pe cap de locuitor mai scăzut. Acest lucru evidențiază o discrepanță în bunăstarea materială între regiuni, demonstrată de diferențele în standardele de viață.

Schimbări în ultimii trei ani

În ultimii cinci ani, AIC pe cap de locuitor, raportat la media UE, a rămas relativ stabil în unele țări, cu modificări minore în altele. Totuși, mai multe țări au înregistrat creșteri și scăderi semnificative.

Dintre membrii UE, cea mai notabilă scădere a fost în Danemarca, unde AIC a scăzut de la 120% în 2020 la 108% în 2023, urmată de Cehia (de la 90% la 81%) și Finlanda (de la 111% la 105%).

Germania (de la 124% la 119%) și Franța (de la 110% la 106%) au înregistrat, de asemenea, scăderi.

În aceeași perioadă, Irlanda (de la 87% la 99%), Bulgaria (de la 62% la 70%) și Spania (de la 83% la 91%) au înregistrat cele mai mari creșteri în cadrul UE.

Când sunt incluse țările din EFTA și cele candidate, Turcia a înregistrat cea mai semnificativă creștere, urcând de la 64% la 84%. Celelalte cinci țări candidate la UE au raportat, de asemenea, creșteri.