România intră oficial în categoria statelor cu populație super-îmbătrânită. Scenariile europene pentru următoarele decenii

Elveția, Coreea de Sud, Canada, România și Taiwan, care se confruntă cu o scădere rapidă a ratei natalității, vor dobândi anul acesta statutul de țări cu populație super-îmbătrânită, din punct de vedere demografic, conform celor mai recente date ONU privind prognozele privind populația lumii.

Lumea îmbătrânește rapid, un număr 43 de state (cu tot cu cele cinci noi intrate în acest clasament), având acest statut ce indică faptul că cel puțin 20% din populație are vârste de 65 de ani și peste, în timp ce ponderea la nivel global a acestui segment de populație este de la aproape jumătate – 10,4%:

Monaco este lider al clasamentului, cu o pondere de 36% a populației de cel puțin 65 de ani, în totalul populației.

Populația țării este formată în mare parte din expatriați bogați, datorită statutului său de paradis fiscal, explică Visual Capitalist. Situația duce la o combinație a unei rate scăzute a natalității și o speranță de viață ridicată. rată scăzute ale natalității și speranțe de viață ridicate.

În top 20 intră mai multe state membre UE, printre care și primele trei economii ale blocului comunitar: Germania, Franța și Italia.

Ministrul Educației: E nevoie de o strategie pentru sănătatea familiei și natalitate bazată pe educație și cunoaștere științifică

Ministerul Educației a informat, miercuri, că a luat act ”cu îngrijorare” de comunicatele ONU ce menționează și România ca țară aflată în situație de risc prin prisma îmbătrânirii populației.

Acest fenomen se va accentua în anii următori, pe fondul scăderii segmentului de populație de vârstă fertilă și ca urmare a scăderii natalității.

Prin politicile educaționale, formale și nonformale și prin educația pe tot parcursul vieții, și de cercetare-dezvoltare-inovare, ministerul are rolul-cheie în a înțelege, preveni și corecta această problemă socială a țării. În acest sens, a solicitat o strategie națională bazată pe educație și cunoaștere științifică actorilor principali implicați deja în astfel de analize, în primul rând pornind de la proiectul național pluridisciplinar ”Sănătatea familiei și natalitate”, desfășurat prin Academia de Științe Medicale, sub auspiciile Academiei Române, în colaborare cu o serie de universități reprezentative ale țării.

„De modul în care vom rezolva situația sănătății familiei și a natalității (îmbătrânirii populației) depind în viitor chiar existența națiunii noastre și bunăstarea acesteia. Primul și cel mai important plan (planul A) este cel legat direct de îmbunătățirea sănătății familiei și creșterea natalității. Există deja idei bune, derivate din cercetarea științifică, astfel încât cred că suntem în faza în care putem propune o nouă Strategie națională în acest sens, inclusiv cu implicarea autorităților relevante în domeniile de profil”, a declarat ministrul Daniel David.

Ca demers secundar, pornind și de la observațiile Raportului Draghi trebuie ă[ existe și un plan B, derulat în paralel cu cel principal sau ca plan de siguranță, dacă planul A nu funcționează cu efecte rapide, anume compensarea pentru o vreme a natalității scăzute cu dezvoltări inovativ-competitive care să asigure, totuși, și bunăstarea socială.

Situația din UE și scenariile pentru viitoarele decenii

În prezent, 21% din populația UE are 65 de ani sau mai mult. În scenariul de bază al Eurostat, această proporție va crește la 32% până în 2100, dar în scenariul zero-imigrație al agenției, ea va urca și mai mult, la 36%.

Cei care studiază schimbarea piramidei vârstelor spun că acest lucru va pune țările sub o presiune economică tot mai mare.

„Principalele consecințe vor fi o creștere mai lentă, deoarece forța de muncă se va restrânge, și poveri fiscale mai mari, deoarece cheltuielile cu pensiile și cererea de asistență medicală și îngrijire a persoanelor în vârstă vor crește”, a declarat pentru The Guardian John Springford, membru asociat al think tank-ului Centre for European Reform.

Acest lucru se întâmplă deja în cea mai mare parte a UE, cu o creștere a poverii fiscale – exprimată prin veniturile fiscale ca procent din PIB – în țări precum Franța, Italia, Germania și Spania, adică în statele cu pooulație super-îmbătrânită demografic:

Motivul principal este diminuarea ratei natalității sub nivelul ratei de înlocuire, adică sub plafonul care menține același nivel al populației, iar această tendință se va accelera în viitor, iar trendul este de continuare în următoarele decenii

Migrația, din interiorul continentului, dar și din afara regiunii, poate menține o creștere a populației.
Cu toate acestea, ONU estimează că doar șapte țări europene vor avea în 2100 o populație mai mare în decât în 2025:

România, printre țările cu cel mai mare declin al populației, anul trecut

Declinul sub rata de înlocuire este specific și României.

Anul trecut, în România s-au născut sub 150.000 de copii, iar lipsa politicilor publice de încurajare a natalității, suprapusă emigrației ce continuă, chiar dacă într-o măsură mai redusă, mențin România în topul țărilor cu scăderi semnificative de populație:

Cheltuieli mai ridicate cu sistemele sociale

Termenul este utilizat de ONU în cadrul discuțiilor privind provocările pe care le prezintă o pondere tot mai ridicată a persoanelor în vârstă.

Este vorba despre provocări economice și sociale,.

În primul rând, vor exista mai mulți pensionari și mai puțini lucrători care să îi întrețină.

Îmbătrânirea demografică presupune și reconfigurări importante a cheltuielilor bugetare, în special o creștere a celor cu pensiile și cu sănătatea și îngrijirea persoanelor în vârstă.

Pe de altă parte, vor avea loc modificări în obiceiurile de consum ale populației, care și ele pot avea impact negativ asupra economiei, o populație âmbătrânită echivalând cu o reducere a consumului de bunuri de folosință îndelungată, dar nu numai.

„Mai mulți oameni vor avea nevoie de îngrijire, lucru ce depinde de cât de sănătoși sunt oamenii la bătrânețe și de cât de multă îngrijire au nevoie”, a declarat Alan Manning, profesor de economie la London School of Economics, citat de The Guardian.

„Avem și cealaltă parte a ecuației: din cauza numărului mai mic de copii, din cauza ratelor scăzute de fertilitate, avem nevoie de mai puțini oameni în educație și îngrijire a copiilor. Deci, ceea ce trebuie să facem, într-un anumit sens, este să redistribuim persoanele care se ocupau de copii către îngrijirea bătrânilor.”