Balanța energetică: Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,8% – importurile s-au majorat cu 5,2%

Resursele de energie totale disponibile în 2024 în România nu au înregistrat o fluctuație masivă în 2024, acestea scăzând cu doar 0,1% față de anul precedent, la 32,7 milioane tone echivalent petrol (tep), a informat Institutul Național de Statistică (INS).

Producția internă a scăzut însă semnificativ, cu 4,6% față de 2023, la 16,9 milioane tone echivalent petrol, în principal ca urmare a reducerii producției de energie electrică cu 9,1% față de 2023. Producție mai mică a fost în termocentralele pe cărbune și gaze (-3,1%), care au continuat însă să fie principala sursă de energie electrică în sistemul energetic național, la 26,4% din total.

Producția din hidrocentrale a scăzut și ea semnificativ în 2024 (-23,1%) din cauza secetei severe de anul trecut, acesta fiind principalul factor negativ care a tras în jos balanța energiei electrice. Producția hidro este afectată și de problemele de la hidrocentrala Porțile de Fier, unde din primăvară funcționează doar 3 din 6 hidroagregate și unde reparațiile nu pot fi realizate rapid.

Comparativ, producția de energie electrică din fotovoltaice a crescut cu 53%, la o pondere de 5% în total și la jumătate din producția totală a eolienelor, care a scăzut de altfel cu 16,6% în 2024.

Importurile au rezolvat declinurile de producție. Jumătate din importurile de resurse energetice au fost importuri de țiței

Declinul producției totale de energie a fost suplinit de importuri, care au crescut pe total resurse cu 5,2%, la 15,8 milioane tone echivalent petrol, din care cea mai mare creștere este consemnată la capitolul țiței. Aici, importul a crescut cu 12,3%, iar producția internă a scăzut cu 4,3%.

Din totalul țițeiului consumat/ars de rafinării, de 10,9 milioane tone echivalent petrol, producția internă a avut o pondere de doar 24%.  

La capitolul gaze naturale, producția internă a crescut cu 0,9%, la 7,57 milioane tone echivalent petrol, 80% din totalul resurselor de gaze disponibile, în timp ce importul a scăzut semnificativ, cu 13,9% față de 2023. Producția de gaze ar urma să crească semnificativ în următorii ani, pe fondul intrării în exploatare a proiectului de gaze offshore Neptun Deep, dezvoltat de în parteneriat de OMV Petrom și Romgaz.

În ceea ce privește balanța energiei electrice, importul s-a cifrat la 20% din totalul resurselor de energie electrică din 2024, în creștere semnificativă din cauza scăderii producției din hidrocentrale.

Consumul de energie electrică al României a crescut cu 1,8% în 2024

Totodată, consumul final de energie electrică în România, în anul 2024, a fost mai mare cu 1,8% faţă de anul 2023, pe fondul creşterii consumului populaţiei cu 2,7% şi al celui din economie cu 1,6%, în timp ce iluminatul public a scăzut cu 6,7%.

Consumul în economie a avut o pondere de 75,8% în consumul total de energie electrică, cel al populației o pondere de 23,4% și cel destinat iluminatului public o pondere de 0,8%

Totodată, România a exportat energie electrică în cuantum de puțin peste 20% din producția anului 2024. În perioade cu consum mic și producție în exces se majorează exporturile, dar per total, în 2024, exporturile de energie electrică au scăzut cu 6,8% față de anul precedent.

Câți MW a pierdut România în ultimii ani și câți va câștiga în viitor

În perioada 2009-2022, în România au fost scoși din sistem circa 7.000 de MW capacități de producere a energiei electrice, iar megawatii instalați nu au acoperit complet această pierdere, cu toate că a existat un val masiv de investiții în eoliene în deceniul trecut, în timp ce ultimii ani au fost dominați de creșterea capacităților în centrale fotovoltaice, inclusiv pe partea de prosumatori (investiții ale gospodăriilor).

De notat totuși că o parte semnificativă din aceste capacități scoase din uz în perioada 2009-2022 erau deja dezafectate sau incapabile de producție, motiv pentru care li s-au retras licențele.

Acest proces de „curățare” a sistemului energetic a fost demarat de ANRE în 2019, proces care a presupus ridicarea licențelor de producție de energie electrică în cazul centralelor care erau dezafectate și care nu mai existau, ci doar figurau în statisticile oficiale. Dumitru Chiriță, atunci președinte ANRE, arăta în 2019 că România avea teoretic o putere instalată de foarte mare dimensiuni, de 24.000 de MW, din care disponibili efectiv doar 16.000 MW.

Până în februarie 2021, ANRE retrăsese deja licențe echivalente cu 4.400 de MW (nefuncționali).

În locul acestor capacități au intrat însă în sistem circa 2.000 de MW numai pe partea de prosumatori (gospodării cu panouri), fără a lua în calcul investițiile private ale companiilor în fotovoltaice, care au o capacitate de circa 1.700 de MW.

În 2025, capacitățile de generare totale din România ar trebui să ajungă la 22,8 GW (22.800 MW), conform Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) al României din septembrie 2024, cu o creștere la 32.000 MW până în 2030. Aici este inclusă și o creștere a capacităților pe nuclear.

(Citește și: ”Circulară de la Ministerul Energiei către companiile din sector: „Patriotismul energetic ne obligă să identificăm efectele negative ale Green Deal și să venim cu soluții”)

***