Analiză Capital Economics despre alegerile prezidențiale din România: Economia este într-o poziție dificilă – PIB-ul frânează, deficitele sunt o vulnerabilitate majoră – Riscurile politice

O victorie a unui candidat suveranist la alegerile prezidențiale din România ar putea amâna consolidarea fiscală necesară pentru a reduce deficitul bugetar de aproape 9% din PIB, ar putea pune presiune pe costurile de împrumut, pe curs și pe bursă, și chiar pe fluxurile financiare, dacă relația Bucureștiului cu Bruxellesul se deteriorează – avertizează analiștii capital Economics, într-un raport în care răspund întrebărilor investitorilor străini cu privire la situația politică de la nivel local.
Ei avertizează că aceste riscuri survin pe fondul situației dificile din economia reală: PIB-ul are cea mai slabă performanță din ultimul deceniu (exceptând pandemia, iar deficitele gemene mari – bugetar și de cont curent – sunt o vulnerabilitate majoră.

”O victorie a favoritului de extremă dreapta, George Simion, ar putea ridica semne de întrebare legate de posibilitatea ca țara să se abată de la orientarea sa pro-UE și de capacitatea guvernului de a implementa măsuri de austeritate fiscală. Pe fondul unor deficite gemene mari (de cont curent și bugetar), acest lucru ar crește riscul unei ajustări economice destabilizatoare în următorii ani”, scrie Nicholas Farr, economist specializat în Europa emergentă la capital Economics.

În prima parte a analizei Farr explică succint contextul politic, respectiv motivele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și principalii candidați de acum.

Cum ar putea afecta rezultatul economia României?

Președintele are un rol în mare parte ceremonial în România; autoritatea legislativă este deținută de cele două camere ale parlamentului – în prezent controlate de o coaliție centristă pro-UE – ceea ce limitează impactul direct al rezultatului alegerilor asupra politicilor economice, explică experții. Totuși, președintele are un rol important în politica externă, poate contesta legile adoptate de parlament și oferă indicii despre sprijinul pentru partidele extremiste, punctează ei.

”România intră în aceste alegeri într-un moment dificil pentru economie. Creșterea PIB-ului a încetinit la 0,8% anul trecut (cea mai slabă performanță din ultimii 10 ani, exceptând pandemia), iar deficitele gemene mari – atât cel de cont curent, cât și cel bugetar – aproape de 9% din PIB fiecare, rămân o vulnerabilitate macroeconomică majoră”, avertizează economiștii.

Chiar dacă președintele nu decide asupra bugetului, o victorie a unui candidat naționalist ar putea determina guvernul centrist să încetinească ritmul de consolidare fiscală (din teama de a nu pierde sprijin în fața partidelor naționaliste la alegerile parlamentare din 2028).

”Aceasta ar adăuga riscuri la prognoza noastră, conform căreia datoria publică a României ar urma să crească de la 54,8% din PIB în 2024 la aproximativ 70% în următorii câțiva ani (vezi Graficul 2)”, susțin experții capital Economics.

Îngrijorările privind orientarea politicii externe și poziția României în UE sub o conducere naționalistă ar putea afecta fluxurile de capital, punând în pericol stabilitatea externă. Un risc important pentru balanța de plăți este ca o deteriorare a relației cu Bruxelles-ul să ducă la suspendarea fondurilor europene (cum s-a întâmplat în Ungaria în ultimii ani din cauza problemelor legate de statul de drept). Aceasta ar elimina o sursă importantă de finanțare a deficitului de cont curent (fondurile UE reprezintă 2-3% din PIB anual) și ar putea reduce și fluxurile private de capital.

”Prognozăm o creștere medie a PIB-ului de aproximativ 2% în următorii ani (mult sub media de 5,0% din anii anteriori pandemiei). Dar în cazul unor intrări de capital reduse și tensiuni severe în balanța de plăți, creșterea ar putea fi semnificativ mai mică decât anticipăm”, avertizează ei.

Cum ar putea reacționa piețele financiare ale României?

Piețele financiare din România au reacționat negativ la anularea alegerilor din noiembrie.

”O victorie a unui candidat prezidențial de extremă dreapta este, probabil, parțial inclusă deja în prețuri pe baza sondajelor de opinie, dar orice semnal că România s-ar putea îndepărta de orientarea sa pro-UE, în favoarea unui discurs naționalist și extremist, ar pune probabil presiune ascendentă asupra randamentelor obligațiunilor și presiune descendentă asupra bursei”, nuanțează Farr.

Banca Națională, care a menținut în ultimii ani un control ferm asupra cursului leului față de euro, a sugerat că ar putea permite mai multă flexibilitate valutară după alegeri. BNR dispune de rezerve valutare mari și probabil va contracara presiunile imediate asupra leului în perioada imediat următoare alegerilor.

”Totuși, o victorie a unui candidat naționalist și temerile privind creșterea sprijinului pentru partidele extremiste ar reprezenta un risc descendent pentru prognoza noastră ca leul să se deprecieze cu 5% față de euro, până la 5,25 lei/euro, până la sfârșitul lui 2026”, susține el.

(Citește și: ”Scădere a încrederii în economia României – ramurile cele mai pesimiste. „Declin pre-electoral”, spun analiștii, care se așteaptă la noile măsuri fiscale începând din luna iunie”)

***