Românii și reformele: populația așteaptă eliminarea risipei fondurilor publice, înaintea majorării taxelor; “nu resping taxele, ci lipsa de echitate” – studiu

Numai după ce este eliminată risipa banilor publici, Guvernul poate aborda problema majorării taxelor, conform studiului Consumer Sentiment 2025 – Percepția publică asupra taxelor realizat de agenția MKOR.

Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%), arată cel mai recent studiu Oricare altă soluție fiscală pornește cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu”.

De asemenea, trei din patru români (74%) se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale, iar 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21%.

„Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență’, spune Cori Cimpoca, fondatorul agenției de cercetare, citat de Agerpres.

Instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2,5 pe o scală 1 – 7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul studiului ‘Consumer Sentiment’ în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4), la limită.

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate:

• Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5;
• Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3;
• partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1;
• administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează;
• instituții de securitate și reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona „gri” a credibilității;
• piloni sociali: școala (4,7), sistemul sanitar (4) și Biserica (4) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.

Românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi

Principalele pozi’ion[ri fa'[ de taxe

• Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu”.

• Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) față de angajații de la stat (39%).

• De asemenea, românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.

• Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.

Topul măsurilor care îngrijorează:

• 64% – TVA 21% – impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic;

• 42% – Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale;

• 32% – Taxa pe tranzacții bancare – afectează plățile curente și economisirile;

• 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe „asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari;

• 4% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).

„Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare”, menționează studiul.

Soluțiile românilor în pentru a face față creșterii taxelor

• Potrivit studiului, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%), 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment.

• Procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor, iar 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice).

• Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%), 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul ‘pe datorie’, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public). Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Studiul Consumer Sentiment 2025 – Percepția publică asupra taxelor a fost realizat în perioada 20-22 iunie, pe un eșantion reprezentativ de 1250 respondenți adulți (marjă de eroare ±2,8 %, încredere 95%). Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere și prioritățile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.

MKOR este o agenție de cercetare de piață. În activitatea sa, MKOR acoperă toate tipurile de cercetare. 

(Citește și: Sondaj INSCOP despre corecțiile bugetare: românii, de acord cu reducerea numărului și salariilor bugetarilor, dar împotriva creșterii taxelor pentru firme)

****