De unde pornește guvernul Bolojan: Execuția bugetară la 5 luni – Deficitul accelerează spre 9% din PIB. Ce taxe au salvat visteria, de la începutul anului și până acum

Execuția bugetară din primele 5 luni din 2025 s-a încheiat cu un deficitmai mare la nivel nominal decât cel din aceiași perioadă a anului trecut, si aproximativ la fel cu cel raportat la PIB: 64,23 mld. lei (3,39% din PIB) față de 60,1 mld. lei (3,41% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Este punctul de la care pleacă, practic, guvernul Bolojan în tentativa sa de-a reduce deficitul bugetar, de la 9,3% din PIB în 2024, la ținta de 7% (sau, cu îngîduința Comisiei, la 7,5%) pe acest an.

Câteva observații generale:

• Modificările fiscale au produs cele mai mari efecte pozitive la nivelul bugetului:
  încasările din impozitul pe dividende au crescut semnificativ, cu +86,3% (antreprenorii au profitat de cota veche pentru a-și scoate profiturile înainte de majorarea acestui impozit);
  eliminarea unor facilități fiscale a majorat încasările din impozitul pe salarii (+21,3), peste dinamica fondului de salarii din economie (+12,1%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (IT).  

• Ritmul anual de creștere a veniturilor s-a îmbunătățit, pentru a treia lună la rând, după un început slab de an:
  de la +6,9% în martie, la +9,4% în aprilie și la +13,6% în mai.
  Acest lucru s-a datorat accizelor (+17,1%) și parțial TVA-ulului colectate (+2,3%), precum și creșterii încasărilor din contribuții de asigurări (+11,5%) și creșterii veniturilor nefiscale (+19,3%) – aici, la venituri nefiscale, sunt incluse încasări de 1,6 mld. lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).

• Singurele ”economii” notabile în buget care s-au realizat în luna mai au fost cele la capitolul ”subvenții” – circa 2,37 mld. lei față de mai 2024.
  După ce aprilie a fost singura lună din acest an în care cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mici decât cele de anul trecut, acum aceste cheltuieli au revenit pe un plus, modest, de doar +0,8%.

Ce taxe au salvat vistieria în primele 5 luni

Veniturile totale au însumat 256 mld. lei în primele cinci luni din 2025, înregistrând o creștere de 13,6% (an/an), susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Ritmul de creștere a veniturilor l-a depășit din nou pe cel al cheltuielilor publice: cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 320,23 mld. lei – în creștere cu 12,2% față de ianuarie-mai 2024.

Pe partea de colectare se remarcă un avans pozitiv la:

• impozitul pe salarii și venit: 25,7 mld lei, o creștere de 21,7% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,1%, evoluție ce reflectă dinamica câștigului salarial mediu brut de +11,4% în perioada decembrie 2024-aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2023-aprilie 2024 și a efectivului de salariați de 0,7% în perioada similară), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (IT).

Pe de altă parte, eliminarea acestor facilități a avut un efect negativ asupra veniturilor din contribuții: Contribuțiile de asigurări au însumat 87,17 mld. lei în ianuarie-mai, în creștere cu 11,5% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. ” Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele cinci luni ale anului trecut (9,0 mld. lei în ian-mai 2025, comparativ cu 6,9 mld lei în ian-mai 2024). Totuși, în luna mai se remarcă o dinamică mai ridicată a încasărilor din contribuții, ca efect al plăților efectuate aferente Declarației Unice (D 212)”, explică MF.

Încasările din TVA, un plus (încă) modest în primele 5 luni. Aprilie le-a readus pe plus după 3 luni de scădere în debut de an

După un minus de 2,7% în T1, încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au urcat la 48,99 mld. lei în mai, în creștere cu +2,3% față de execuția din anul precedent și în accelerare de la un ritm de +1,2% în aprilie.

”Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8,4%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (13,98 mld. lei în ian-mai 2025, comparativ cu 12,90 mld lei în ian-mai 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri”, explică Finanțele.

Analizând rezultatele lunare se observă un nou progres în mai față de T1 2025: în luna mai încasările nete din TVA au fost de circa 10 mld. lei – sub cele 10,5 mld. lei din aprilie, lună influențată de sărbătorile pascale și implicit creșterea consumului, dar peste nivelurile din februarie și martie.

În execuția din primele cinci luni se remarcă și o creștere semnificativă a veniturilor din accize. Acestea au însumat 18,51 mld. lei în primele cinci luni din 2025, consemnând o creștere de 17,1% față de 2024, în temperare față de aprilie, dar susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun  (+19,3% în mai față de +51,1% în aprilie) și accizele pentru produsele energetice (16,8% în mai față de +20,0% în aprilie).

”Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, avertizează specialiștii Finanțelor.

Dacă analizăm evoluția lunară a acestor încasări reiese că în luna mai încasările s-au ridicat la 2,6 mld. lei, în linie cu celelalte luni din an – excepție aprilie, luna Paștelui, când încasările din accize lunare au fost de 5,9 mld. lei, nivel mai mult decât dublu față de alte luni, potrivit calculelor CursDeGuvernare.ro.

În ceea ce privește absorbția de fonduri europene, datele lunare sugerează o îmbunătățire la capitolul PNRR, ddar o deteriorare la fondurile europene clasice, unde încasările din aprilie au fost de circa 3,3 mld. lei, față de 3,6 în martie.

Per ansamblu, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat în primele 5 luni din 2025 21,98 mld. lei, în creștere cu 32,8% față de ianuarie-mai 2024 și în accelerare puternică de la 14,11 mld. lei în ianuarie-aprilie.

Economiile de la cheltuieli – din nou relative

În ceea ce privește cheltuielile publice, acestea au înregistrat un avans anual de 12,2%, ridicându-se la 320,23 mld. lei în primele cinci luni din 2025.

Cheltuielile de personal (cu remunerarea celor 1,3 milioane de bugetari) au însumat 71,07 mld. lei, în creștere cu 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 38,3 mld. lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 mld. lei, cu 6,86 mld. lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 106,21 mld lei în creștere cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent

Totuși, la nivelul lunilor aprilie și mai se observă o scădere a cheltuielilor publice față de aprilie și mai 2024, acestea fiind singurele luni din acest an în care cheltuielile publice au fost mai mici decât cele de anul trecut. Explicația însă rezidă în faptul că anul trecut, statul a plătit în aprilie 2024 pensiile în avans (urma Paștele), așa încât cheltuielile cu asistența socială au fost cu 5 mld. lei mai mari decât cele din aprilie 2025.

Investiții, ”după buget”

În privința investițiilor finanțate din fonduri europene se observă progrese în buget (creșteri atât pe fondurile obișnuite cât și pe PNRR). Chiar și așa, per ansamblu, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 25,77 mld. lei în primele 5 luni din 2025, în creștere cu 23,9% față de aceeași perioadă a anului 2024 – față de 17,43 mld. lei în primele patru luni din 2025, în scădere cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 40,57 mld. lei, cu 7,33% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 37,80 mld. lei.

(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)

***