„ReArm România”: Ne-am întors de la Summitul NATO cu angajamentul de-a urca la 5% din PIB cheltuielile pentru apărare. Următorul pas – ce este SAFE, cine-l coordonează în România, ce prevede

Finalizarea listei de proiecte pentru care România va cere finanțare prin SAFE (Security Action for Europe) – instrumentul ce pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 mld. euro pentru apărare – este următorul demers prioritar după Summitul NATO de la Haga.

Autoritățile române vor informa, luna viitoare, Comisia Europeană în legătură cu limitele minimă și maximă ale creditului solicitat și au termen până în noiembrie să trimită la Bruxelles lista de proiecte. Din informațiile cursdeguvernare.ro, Bucureștiul a luat inițial în calcul să solicite 5-6 miliarde de euro, dar proiectele suplimentare venite din zona de mobilitate militară ar putea duce totalul la circa 12 miliarde.

Țara noastră s-a angajat, la Summitul NATO de la Haga de săptămâna aceasta, să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și, potrivit unei analize recente a economiștilor BCR, o va putea face cel mai devreme în 2028. Potrivit Legii bugetului de stat de anul acesta, „creditele bugetare alocate pentru apărare în anul 2025, reprezentând maxim 2,5% din produsul intern brut, se asigură în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale”. De asemenea, creditele de angajament aprobate pentru apărare reprezintă cel puţin 5,6% din PIB.

România trebuie să trimită, până pe 26 iulie, la Direcția Generală pentru Industria de Apărare și Spațiu de la Bruxelles – DG DEFIS – scrisoarea cu limitele creditului SAFE.
Aflat la Consiliul European de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a declarat, joi, că „sunt oameni care pregătesc pachetul pentru Comisie” și că „acum nu e nimic asumat de România”. „O asumare oficială a statului român cu această scrisoare de intenție sau propunere de proiecte, în trei-patru săptămâni estimez”, a precizat șeful statului.

O referire la SAFE și Mistral găsim, însă, în Programul de guvernare: „Introducerea in 2025 in programul SAFE a achiziției de rachete Mistral”. Întrebat dacă România va cumpăra, până la urmă, aceste rachete, Nicușor Dan a răspuns: „Sunt informații tehnice pe care nu le am, eu, la momentul ăsta”.

MApN anunță primul pas în SAFE: SHORAD-VSHORAD și MANPAD, o opțiune importantă pentru achiziția de rachete

Ministerul Apărării a anuțat, duminică, faptul că derulează programe de înzestrare cu sisteme de apărare antiaeriană SHORAD-VSHORAD și MANPAD, aprobate anterior de Parlamentul României.

Achiziția SHORAD-VSHORAD a fost aprobată în anul 2020 , a inițiat procedurile în 2023 și are o valoarea estimată la aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA.
După parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire.
În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.

Achiziția MANPAD a fost aprobată în anul 2022 , cu o valoare estimată de aproximativ 700 de milioane de euro, fără TVA. Programul MANPAD reprezintă o investiție strategică în securitatea României, contribuind la consolidarea apărării comune europene. Acesta poate beneficia de finanțare parțială nerambursabilă prin Instrumentul pentru Consolidarea Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Publice în Comun (EDIRPA), ceea ce înseamnă că o parte din costuri pot fi acoperite de Uniunea Europeană. România participă la Inițiativa Europeană de Achiziție în Comun a sistemelor Mistral 3 alături de alte opt state europene, detaliile programului fiind în curs de evaluare împreună cu partea franceză.

Foarte important: Ministerul Apărării Naționale mai transmite, într-un comunicat, că „va folosi toate instrumentele disponibile la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce costurile achiziției, iar o opțiune importantă în acest proces o reprezintă instrumentul Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare”.

Grupul de lucru – „oamenii care pregătesc pachetul pentru Comisie”

Grupul de lucru pentru SAFE a fost consituit, inițial, la Cotroceni de președintele interimar Ilie Bolojan și condus de un diplomat cu experiență, Bogdan Mazuru. Pe 14 februarie, Mazuru a fost numit în funcția de consilier pe probleme de politică externă la Cabinetul președintelui. Din grupul de lucru au făcut parte reprezentanți din toate ministerele importante.

Un rol important în negocierile cu Comisia Europeană privind regulamentul SAFE, adoptat la final de mai, l-a avut ambasadorul Iulia Matei, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.

După ședința CSAT din 30 aprilie, Ilie Bolojan a anunțat mutarea grupului de lucru sub coordonarea Cancelariei premierului. „S-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori, fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a precizat Ilie Bolojan, după o ședință CSAT.

Șeful Cancelariei, Radu Oprea, are numai cuvinte de laudă despre activitatea grupului de lucru de la Cotroceni, cel care a negociat cu Comisia Europeană.
„Amendamentele României sunt introduse în regulamentul SAFE. Am obținut tot ce ne-am propus să obținem. În plus, România este dată acum exemplu de bune practici de către DG DEFIS”, a declarat Radu Oprea, pentru cursdeguvernare.ro.

„Programul SAFE este o oportunitate unică pentru România de a avea acces la resurse de finanțare europene pentru dezvoltarea industriei de apărare și a proiectelor de infrastructură militară. Nu trebuie să ratăm această oportunitate pentru că programul SAFE reprezintă un sistem unic și flexibil pentru a folosi resurse europene cu care nu o să ne mai întâlnim. De aceea, insist pe nevoia de a veni cu cât mai multe proiecte viabile, care aduc valoarea adăugată inclusiv în economia românească”, ne-a explicat eurodeputatul Victor Negrescu.

Până în prezent, toate ministerele reprezentate în grupul de lucru au transmis propuneri de proiecte, iar acestea vor ajunge la Comisia Europeană – tot la DG DEFIS – cel mai târziu în noiembrie. „Discuțiile au fost ca fiecare minister să scoată în față zonele în care ar putea să livreze rezultate pentru acest program (SAFE, n.r.). E vorba de logistică, e vorba și de producție la standarde NATO, e vorba și de necesități. Toată lumea trebuie să fie la aceeași masă ca să avem complementaritate și toate lucrurile să fie bine aliniate”, ne-a declarat un expert implicat în discuțiile pe proiecte.

Deocamdată, România este în grafic și va beneficia de un cadru legislativ adaptat la cerintele SAFE. Legea cooperării industriale a înlocuit legea offset-ului, iar Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1533/2024, stabilește direcțiile de dezvoltare și modernizare a industriei naționale de apărare pentru perioada menționată.

Ce trebuie să știm despre SAFE

SAFE este unul din pilonii planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, prezentat în martie 2025, care propune mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul apărări.

Achizițiile comune vor asigura interoperabilitatea forțelor armate ale statelor membre și previzibilitatea pentru industria europeană de apărare, vor reduce costurile și vor crea amploarea necesară pentru consolidarea bazei industriale europene de apărare. Acest lucru este esențial atât pentru competitivitatea, cât și pentru capacitatea de reacție a industriei.

SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung (cu o durată maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea principalului). Acestea vor fi finanțate din împrumuturi ale UE, ceea ce le face o sursă de finanțare mai rentabilă pentru investițiile publice decât împrumuturile naționale. Împrumuturile vor beneficia de condiții de finanțare avantajoase, datorită bonității ridicate a UE. Comisia Europeană va strânge fondurile în conformitate cu abordarea sa unificată de finanțare, emițând obligațiuni UE și titluri pe termen scurt.

Pentru a beneficia de fonduri UE, minimum 65 % din valoarea sistemului de armament achiziționat trebuie să fie fabricat într-un stat membru al UE, în Ucraina sau într-o țară din Spațiul Economic European/Asociația Europeană a Liberului Schimb (SEE/AELS). Restul de 35 % poate proveni din orice țară terță din lume.

Activitățile eligibile pentru finanțare prin SAFE vor fi legate de prima listă de domenii prioritare identificate de Consiliul European la 6 martie 2025 și vor fi împărțite în două categorii de produse de apărare:

1) muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capacități de lovire de precizie la mare adâncime; capacități de luptă terestre și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamentele soldaților și armele de infanterie; protecția infrastructurilor critice; apărare cibernetică; mobilitatea militară, inclusiv contramobilitatea;

2) sisteme de apărare aeriană și antirachetă; capacități maritime de suprafață și subacvatice; drone și sisteme anti-drone; facilitatori strategici, cum ar fi, dar fără a se limita la, transportul aerian strategic, realimentarea în zbor și sistemele C4ISTAR, precum și bunuri și servicii spațiale; protecția bunurilor spațiale; inteligența artificială și războiul electronic.

SAFE – contestat de unii eurodeputați. Pericol de blocaj

Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat, săptămâna aceasta, în favoarea inițierii unei acțiuni în justiție la cea mai înaltă instanță a UE împotriva SAFE. În urma unui vot secret, 20 din 23 de deputați europeni au susținut inițierea unei acțiuni în justiție la Curtea de Justiție a UE împotriva Consiliului UE. Ceilalți trei deputați europeni s-au abținut, scrie euractiv.com.

Luna trecută, miniștrii UE din cadrul Consiliului au aprobat planul fără avizul Parlamentului. Deși nemulțumirea Parlamentului vizează Comisia și acțiunile acesteia, calea legală pe care o are la dispoziție este să dea în judecată Consiliul, care a aprobat legea pe baza a ceea ce Parlamentul consideră a fi un temei juridic discutabil. Decizia finală aparține acum președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, care va iniția procedura în numele deputaților europeni. Termenul-limită pentru introducerea acțiunii este 21 august. Nu este necesar un vot al tuturor deputaților europeni pentru a iniția acțiunea.

(Citește și: „SAFE – aprobat la Bruxelles: 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărarea europeană. Ce are de făcut România pentru a primi un împrumut de peste 5 miliarde de euro”)

***