Decizia CCR: Reforma pensiilor speciale în Justiție este constituțională

CCR a decis miercuri că reforma pensiilor magistraților este constituțională, respingând cu 6 – 3 voturi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare și cele două cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de către judecătorul CCR Gheorghe Stan.

Modificările regimului de pensionare a judecătorilor și procurorilor:

Creșterea Treptată a Vârstei de Pensionare

Aceasta este probabil cea mai importantă modificare. S-a renunțat la pensionarea indiferent de vârstă după 25 de ani de activitate.

• Vârsta de pensionare crește eșalonat până la 60 de ani.

• Până în 2035, vârsta standard de pensionare va crește cu câteva luni în fiecare an. De exemplu, în 2024 vârsta este de 47 de ani și 4 luni, urmând să ajungă la 50 de ani în 2026 și la 65 de ani în 2042.

Baza de Calcul a Pensiei

• Cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

• Se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Vechimea necesară

A fost crescută vechimea minimă în muncă la 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi.

Magistraţii instanţei supreme au contestat legea, întrucât ar crea „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.

Ei mai spun că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

231 milioane de euro din PNRR depind de această reformă. Încep demersurile pentru recuperarea banilor, anunță premierul

Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curţii Constituţionale în privinţa pensiilor ocupaţionale ale magistraţilor.  Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. 

”Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistenţă de societatea românească şi reuşesc un pas mare spre echitate”, a declarat premierul.  

”Totodată, din acest moment vom face  demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, mai anunţă şeful Executivului. 

România a depășit termenul fixat pentru îndeplinirea jalonului 215 din PNRR, referitor la reforma pensiilor magistraţilor, de care depind 231 de milioane de euro, blocate deja.

Ministrul MIPE, Dragoș Pîslaru a anunțat miercuri, după decizia CCR, că începe imediat demersurile pentru recuperarea banilor, prin transmiterea către Comisia Europeană a anunțului că reforma pensiilor magistraților a fost finalizată.

(Citește și: CCR amână pentru a cincea oară decizia privind Reforma pensiilor magistraților. Motivul: cererea Curții Supreme de sesizare a CJUE)

****