Reuters: SUA cer ca Spania să fie suspendată din structurile NATO, precum și alte măsuri după divergențele cu aliații în privința războiului cu Iran

Un e-mail intern al Pentagonului prezintă posibile sancțiuni pe care ar putea să le ia SUA împotriva aliaților din NATO pe care îi consideră incapabili să sprijine operațiunile militarilor americani în războiul cu Iranul, printre care suspendarea Spaniei din cadrul alianței și revizuirea poziției Statelor Unite față de revendicarea Marii Britanii a suveranității asupra Insulelor Falkland, a declarat un oficial american pentru Reuters.

Opțiunile posibile sunt detaliate într-o notă în care Pentagonul își exprimă frustrarea față de reticența sau refuzul unora dintre aliați de a acorda Statelor Unite drepturi de acces, utilizarea bazelor și drept de survol – cunoscute sub acronimul de ABO – pentru războiul din Iran, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a prezenta conținutul e-mailului.

În notă se afirma că ABO este „fundamentul absolut al NATO”, potrivit oficialului, care a adăugat că opțiunile de a putea sancționa unii membrii NATO se discută la niveluri înalte la Pentagon.

O opțiune din e-mail prevede suspendarea țărilor „dificile” din poziții importante sau prestigioase în cadrul structurilor de conducere a NATO, a spus oficialul.

Președintele Donald Trump a criticat dur aliații NATO pentru că nu participă cu forțele militare proprii la menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz, care a fost închisă transportului maritim global după începerea războiului cu Iran în 28 februarie.

De asemenea, el a declarat că Statele Unite iau în considerare inclusiv retragerea din alianță.

„Nu ați face-o dacă ați fi în locul meu?”, a întrebat retoric Donald Trump într-un interviu din 1 aprilie acordat Reuters, ca răspuns la o întrebare despre posibilitatea retragerii SUA din NATO.

Însă e-mailul nu sugerează că Statele Unite ar trece la și la fapte în acest sens, a spus oficialul. De asemenea, nu se propune închiderea bazelor din Europa.

Oficialul a refuzat să spună dacă opțiunile includ însă o retragere a trupelor americane din Europa.

Rugat să comenteze e-mailul, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a răspuns: „Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda a tot ceea ce au făcut Statele Unite pentru aliații noștri din NATO, ei nu au fost prezenți pentru a ne ajuta. Departamentul de Război se va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru a se asigura că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie și, în schimb, se achită de obligațiile pe care le au. Nu avem alte comentarii cu privire la deliberările interne pe acest subiect”, a declarat Wilson.

SUA consideră că Europa crede că i se cuvine totul

Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la viitorul alianței politico-militare înființată cu 76 de ani în urmă și a provocat o îngrijorare fără precedent că SUA ar putea să nu vină în ajutorul aliaților europeni în cazul în care aceștia ar fi atacați, spun analiștii și diplomații.

Marea Britanie, Franța și alte țări spun că implicarea în blocada navală pe care impus-o SUA contra Iranului ar echivala cu intrarea în război, dar că ar fi dispuși să ajute la menținerea strâmtorii deschise odată ce ar exista un armistițiu durabil sau conflictul s-ar fi încheiat.

Oficialii americani și-au exprimat frustrarea față de Spania, și guvernul socialist care a declarat că nu va permite ca bazele sau spațiul său aerian să fie folosite pentru a ataca Iranul. Statele Unite au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón.

Opțiunile politice prezentate în e-mail ar avea scopul de a transmite un semnal puternic aliaților NATO, cu scopul de a „reduce sentimentul europenilor că li se cuvine totul”, a declarat oficialul, rezumând e-mailul.

Opțiunea de suspendare a Spaniei din alianță ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare americane, dar un impact simbolic semnificativ, susține e-mailul.

„NATO nu poate fi o stradă cu sens unic“

Memorandumul include, de asemenea, o opțiune de a lua în considerare reevaluarea sprijinului diplomatic al SUA pentru „posesiunile imperiale” europene de lungă durată, cum ar fi Insulele Falkland situate în apropierea Argentinei.

Site-ul web al Departamentului de Stat precizează că insulele sunt administrate de Regatul Unit, dar în același timp sunt revendicate de Argentina, al cărei președinte libertarian Javier Milei este un aliat al lui Trump.

Marea Britanie și Argentina au purtat un scurt război în 1982 pentru aceste insule, după ce Argentina a încercat să le cucerească. Aproximativ 650 de soldați argentinieni și 255 de militari britanici au murit înainte ca Argentina să capituleze.

Donald Trump l-a insultat în repetate rânduri pe premierul britanic laburist, Keir Starmer, numindu-l laș din cauza refuzului său de a se alătura războiului SUA cu Iranul, spunând că nu este „Winston Churchill” și numind portavioanele britanice drept „jucării”.

Inițial, Marea Britanie nu a aprobat cererea SUA de a permite avioanelor sale de luptă să atace Iranul de la două baze britanice, dar ulterior a fost de acord să permită misiuni defensive care vizează protejarea locuitorilor din regiune, inclusiv a cetățenilor britanici, pe fondul atacurilor iraniene.

Adresându-se reporterilor de la Pentagon la începutul acestei luni, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că „multe lucruri au fost relevate” de războiul cu Iranul, menționând că rachetele cu rază lungă de acțiune ale Iranului nu pot lovi Statele Unite, dar pot ajunge în Europa.

„Primim întrebări, sau blocaje, sau ezitări… Nu ai o alianță prea bună dacă sunt țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături atunci când ai nevoie de ele”, a spus Hegseth.