NATO consolidează flancul estic: va forma 3 noi divizii pentru apărarea regiunii baltice – Până la 60.000 de noi soldați vor fi desfășurați, cu comandă germană și olandeză
NATO va consolida apărarea flancului estic printr-o nouă structură care ar facilita desfășurarea rapidă de forțe în Letonia și Estonia în cazul unui război cu Rusia, relatează Reuters, citând două surse familiarizate cu subiectul.
Planul presupune formarea a 3 noi divizii, cu până la 60.000 de militari (nu există încă claritate pe numărul exact), și consolidarea sistemelor de desfășurare rapidă pe flancul estic pentru urgentarea în caz de nevoie de răspuns la criză. Planul se concentrează în mare parte pe întărirea regiunii baltice, inclusiv Estonia și Letonia, în paralel cu creșterea nivelului de pregătire pentru un răspuns rapid la potențiale amenințări din partea Rusiei.
În prezent, forțele NATO din toate cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, se află sub comanda unui singur cartier general multinațional, situat în orașul polonez Szczecin. Schimbarea planificată subliniază importanța strategică a statelor baltice, aflate în centrul atenției de la invazia Rusiei în Ucraina, punctează Reuters.
Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune va permite NATO să aducă „masă militară cu viteză”, după cum a descris situația un oficial militar. Noile alocări de trupe vor răspunde astfel „adâncimii strategice limitate” și vulnerabilității regiunii.
Până la 60.000 de noi militari NATO, pregătiți pentru a apăra țările baltice în caz de criză de securitate – Deal între Germania, Olanda și NATO
Când este complet operațional, un corp de armată comandă, de regulă, trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de militari. Pe timp de pace, acesta există de obicei ca o structură de comandă redusă, cu funcții specializate — precum artilerie, apărare antiaeriană, geniști și personal medical — pregătite pentru a permite desfășurarea rapidă a trupelor atunci când este necesar.
Potrivit Reuters, care citează surse militare, Germania și Olanda, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului germano-olandez, cu baza în orașul german Münster, apărării Letoniei și Estoniei.
Agenția de presă punctează că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor venite din partea președintelui american Donald Trump, care cel mai recent a acuzat membrii europeni ai NATO de lipsă de sprijin în războiul din Iran și a anunțat că Washingtonul va retrage 5.000 de militari americani din Germania. Ulterior, Trump a anunțat desfășurarea a 5.000 de militari în Polonia, nefiind clar dacă este vorba despre aceeași militari.
Germania și Olanda vor construi cele 3 noi divizii și vor prelua comandamentul
Acordul a depășit ultimul obstacol, care consta în lipsa trupelor de corp de armată, au mai precizat sursele Reuters, făcând referire la capacitățile critice de care are nevoie orice corp de armată în domenii precum artileria cu rază lungă de acțiune, apărarea antiaeriană, corp de geniști și servicii medicale.
Împreună cu alți parteneri, Germania și Olanda vor construi acum aceste forțe, au spus sursele.
Reuters mai arată că nu este încă clar când va intra în vigoare decizia și câți militari ar urma să intre, precis, sub comanda noii structuri de comandament în cazul unui conflict.
Ministerul olandez al Apărării a transmis că alocarea exactă a corpului de armată este „în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând eforturile de coordonare aflate în desfășurare cu NATO. NATO a transmis că va răspunde ulterior.
Oficialii NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări sporite din partea Rusiei, despre care spun că ar putea lansa un atac de amploare asupra teritoriului aliat în următorii ani.
(Citește și: Concluziile ministerialei NATO din Suedia: Negocierile de pace pentru Ucraina sunt suspendate oficial, Rutte anunță consens pe solicitările SUA, Zelenski va fi la summitul din iulie al Alianței)
(Citește și: Țările baltice cer NATO transformarea misiunii de poliție aeriană într-o misiune completă de apărare aeriană – beneficiară ar fi și România)
***
